Moneda unică își continuă marșul spre 4,7 lei, prag psihologic care ar putea fi apărat de BNR, care nu și-a prea făcut simțită prezența prin piață, volatilitatea cursului comparativ cu finalul anului trecut fiind minimă, sub pragul de fluctuație de 0,5%.

Dobânzile la credite vor creşte. Este concluzia analiştilor după introducerea de către guvern a taxei pe lăcomie. Ei mai atrag atenţia că investitorii s-ar putea îndrepta către alte ţări, ceea ce va duce la disponibilizări.

Aprecierea monedei unice față de cea americană, după anunțarea unei „armistițiu” în războiul comercial dintre SUA și China, a permis leului să câștige teren comparativ cu principalele valute.

Analiştii imobiliari estimează că în 2019 preţurile locuinţelor vor stagna, eventual pot înregistra o uşoară creştere, urmând ca până în 2022, la nivelul marilor oraşe, acestea să ajungă la valori mai mari, cu precădere în zonele cu potenţial crescut de dezvoltare economică.

Înrăutățirea situației politice din zona euro a facut ca media dolarului american să crească de la 4,1063 la 4,1342 lei, maximul ultimelor 18 luni. Cotațiile din piață fluctuau între 1,102 și 1,144 lei.

Decizia BNR de a menține dobânda-cheie la 2,50% pe an, nivel stabil din luna mai, care s-a bazat pe faptul că rata anuală a inflaţiei va decelera spre 3,5%, dar și operațiunea de tip repo de luni, când băncile s-au împrumutat cu 12,3 miliarde lei, s-au reflectat în scăderea indicilor ROBOR.

Azi a avut loc ultima şedinţă de politică monetară a BNR din 2018, unde s-a decis menţinerea dobânzii-cheie la 2,50% pe an, nivel stabil din luna mai.

Evoluția negativă a marilor burse a produs creșterea aversiunii față de risc, care s-a reflectat în deprecierea monedelor de la marginea zonei euro.

Menținerea inflației cu mult peste ținta propusă, dar și deficitul de lichiditate din piața monetară, la care a contribuit și BNR, care nu a mai împrumutat băncile cu probleme prin operațiuni de tip repo, a împins indicii ROBOR la noi maxime ale acestui an.

Ultima operațiune de tip repo prin intermediul căreia BNR împrumută băncile comerciale s-a desfășurat la începutul acestei luni. Injecțiile de lichiditate sunt realizate de banca centrală la o dobândă de 2,50%, egală cu cea de politică monetară.

Scăderea lichidității din piața monetară, coroborată cu datele economice fundamentale mai proaste ale României, au determinat băncile comerciale să crească costurile de refinanțare din piața monetară.

Leul a beneficiat de tendința de ușoară apreciere a monedelor de la marginea zonei euro, în timp ce volatilitatea indicilor ROBOR a fost minimă.

Leul s-a decuplat de la evoluția față de euro a celorlalte monede din regiune, cursul apropiindu-se, din nou, de un nou maxim istoric. În piața monetară, indicii ROBOR au avut o evoluție descendentă.

Leul a avut o zi mai liniștită și a reușit să se aprecieze comparativ cu principalele valute. Însă indicii ROBOR au reînceput să crească, după ce BNR a întrerupt săptămâna aceasta injecțiile de lichiditate în piața monetară.

Perechea euro/leu a continuat să stagneze în apropierea pragului de 4,67 lei, iar indicii ROBOR au revenit pe o ușoară creștere.