Tălmăcenii îl omagiază astăzi pe istoricul şi folcloristul Toma Târşia

24 ianuarie, ziua în care românii sărbătoresc Unirea Principatelor, este și ziua în care locuitorii din Tălmaciu și satele aparținătoare comemorează împlinirea a 30 de ani de la trecerea în eternitate a întemeie­torul şcolii româ­neşti din Tălmaciu, istoricul şi folcloris­tul Toma Târşia.

”În Tălmaciu și împrejurimi mai stăruie și astăzi amintirea celui ce a fost învățătorul Toma Târşia, personalitate marcantă a învățământului școlar din timpul său, căreia i s-a dăruit cu toată energia intelectuală și sufletească. Viața sa trudită, pe un drum neabătut de muncă cinstită, a fost încununată de multe succese și aprecieri ale localnicilor, dar a avut parte și de privațiuni și orori ale timpului. Și-a dedicat cu neîntreruptă și pilduire, chemare, dreptate și zel patriotic, toată viața învățământului școlar, conștient de rolul școlii și culturii în propășirea generală, a cărui militant neobosit a fost.”

Așa își începe preotul Ilie Gusan, omagiul adus regretatului dascăl Toma Târșia, la împlinitrea a 30 de la trecerea sa la cele veșnice.

Preotul continuă cu enumerarea principalelor repere din comună care aduc aminte de Toma Târșia. ”Astăzi, spațiul dinspre capătul nordic al comunei Tălmaciu – pe care a iubit-o nespus de mult – restrânge semnificativ și conjugă trainic mărturia vieții unui om, așa cum a fost: școala, pe care a iubit-o și a slujit-o; biserica, înălțată și cu sprijinul său; și mormântul, în care odihnește spre viața de veci. Neîndoielnic, faptele lui vor dăinui multă vreme în sufletele celor ce l-au cunoscut și apreciat.”, conchide preotul.

Învățătorul Toma Târşia, alături de alte trei personalități locale, a fost cinstit de Primăria orașului Tălmaciu și Reuniunea Mărginenilor, prin amplasarea unei plăci memoriale pe imobilul unde a locuit. Aceasta, pe de o parte, în semn de recunoștință pentru înaintașii care, prin activitatea lor, au făcut cinste comunei, iar pe de altă parte, fiindu-i recunoscută calitatea de întemeietor al școlii românești din Tălmaciu, de istoric și folclorist.

 

Cine a fost Toma Târșia

Născut în 18 iunie 1905, într-o familie de țărani din Tălmăcel, Toma Târșia și-a iubit enorm locurile natale și oamenii satului și nu s-a îndepărtat de ei până la moarte. Orfan de tată, remarcat de oamenii de carte ai satului, reușește, prin stăruința mamei sale și prin muncă proprie, să devină dascăl. Astfel, în 1925 este numit învățător în satul Boița și, din acel moment va influența destinele a zeci de generații de tineri ai locului, pentru următorii 40 de ani.

Între 1931–1937 a fost învățător și director al școlii din Tălmăcel, căreia îi adaugă, prin eforturile sale, un corp nou de clădire. Chemat în 1937 în comuna Tălmaciu,  ce avea pe atunci o singură clasă și un singur dascăl pentru toți cei șase ani de studii,  pornește clădirea și organizarea unei școli, căreia îi va deveni director și căreia i se va dedica toată viața, împreună cu soția sa, Maria Târşia, născută Barbu, originară tot din Tălmăcel. Sub efortul său se clădește școala cu încă două săli de clasă și anexe și se înființează învățământul preșcolar. A promovat serii întregi de elevi, pe care s-a străduit să îi pregătească bine și care astăzi sunt răspândiți în întreaga țară, făcând cinste școlii prin care au trecut și comunei natale. Era mândru când elevii ajungeau oameni de seamă, depășindu-și mentorul.

S-a impus nu numai ca un dascăl de excepție, ci și ca un important element de progres social și economic al locului prin care a trecut. Numele lui este legat de acțiuni de culturalizare, construcții de școli, înființări de cooperative, etc.

Întrucât creștinii ortodocși ai Tălmaciului din acea vreme nu aveau biserică,  serviciul religios desfășurându-se, din când în când, într-o sală de clasă, Toma Târșia îl sprijină pe preotul I. Branea și, făcând uz de autoritatea dobândită în timp, creează grupul de ctitori ce ridică biserica din Tălmaciu, terminată în 1942.

Între 15 august 1952 și 3 noiembrie 1953 a avut de îndurat o măsură politică administrativă privativă de libertate de muncă forțată în lagărul de la Capul Midia al Canalului Dunăre Marea Neagră, măsură constatată a fi nelegală printr-o sentință irevocabilă dată de Tribunalul Sibiu în 2010.

Între februarie 1958 și iunie 1968 a fost director al Căminului cultural Tălmaciu.

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*