Timișoara devine Capitală Europeană a Culturii în 2023. Sunt așteptați să participe scriitori de Nobel, precum Orhan Pamuk și Olga Tokarczuk, dar și peste 2.500 de artiști.
La mijlocul lui decembrie 2022 a fost lansat programul de evenimente din 2023 de la Timișoara, care devine Capitală Europeană a Culturii în acest an.
În total, peste 2.500 de artişti sunt implicaţi în programul cultural, dintre care câteva sute sunt artişti internaţionali care vor ajunge în 2023 pe scenele şi în sălile de expoziţie din Timişoara.
Weekendul oficial de deschidere al programului cultural este 17-19 februarie 2023, când oraşul va fi animat de peste 50 de evenimente şi proiecte.
Programul cultural propune pe tot parcursul anului, în medie, 30 de evenimente pe săptămână sau de patru pe zi. Avem în faţă un an cu peste 12 festivaluri de muzică, de la baroc la rock, care să bucure în weekendurile de vară, la alte peste 15 festivaluri tematice, dintre care 5 evenimente internaţionale de amploare şi durată dedicate artelor spectacolului. La ele se adaugă sute de proiecte şi evenimente care se vor întâmpla în şcoli şi parcuri, în pieţe şi librării.
Timişoara 2023 devine gazda unor scriitori exemplari precum Orhan Pamuk (laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2006), Olga Tokarczuk (Nobel în 2019), dar şi a filosofului german Peter Slotterdijk.
„Este o şansă istorică pentru oraş, dar şi pentru România. Este şansa transformării noastre ca oraş, comunitate şi ţară. Şi aş vrea ca peste ani să ne uităm înapoi la anul 2023 şi să spunem că acest titlu nu a transformat doar viaţa culturală a oraşului, ci a transformat întreg oraşul”, a spus primarul USR Dominic Fritz în cadrul ceremoniei de lansare a programului cultural.
Punctul principal al manifestărilor va fi o expoziţie cu operele lui Constantin Brâncuşi. La vernisajul din 30 septembrie, vor fi expuse la Muzeul de Artă din Timişoara 20-25 de creaţii ale sculptorului român de renume mondial, printre care Muza adormită, Domnişoara Pogany şi Coloana infinită III, respectiv desene şi fotografii ale artistului.
Pandemia de coronavirus a încurcat planurile și programul Capitalelor Europene ale Culturii.
Potrivit proiectului iniţial, Timişoara urma să devină una din capitalele culturale europene în 2021, dar din cauza pandemiei programele prevăzute nu ar fi fost prezentate corespunzător şi, prin urmare, proiectul a fost amânat pentru 2023.
Timișoara a fost declarată Capitală Culturală Europeană în 2016 după o competiție strânsă în care a învins Clujul.
În vara lui 2021, președintele juriului care a desemnat căștigătorul titlului de Capitala Culturală Europeană în 2016, se întreba dacă nu a luat decizia greșită neacordând premiul orașului Cluj-Napoca.
Steve Green, președintele juriului care a decis în 2016 că Timișoara este orașul care merită să câștige titlul de Capitală Culturală Europeană, și nu Cluj-Napoca, lansa un mesaj în care își exprima regretul față de decizia luată.
„Am fost președintele juriului care a desemnat Timișoara ca și Capitala Culturală Europeană. Votul meu a fost decisiv în acordare titlului. Am fost îngrozit de slaba guvernare și de nivelul orașului câștigător. Asta mă face să mă întreb dacă am luat decizia greșită și dacă nu ar fi trebuit să acord titlul celuilalt oraș, Cluj-Napoca”, nota Steve Green, în iunie 2021.
Declarația acestuia se înscria în contextul în care la nivel de conducere a Timișoarei au existat unele neînțelegeri între directorul executiv al Asociației Timișoara 2021, Simona Neumann, și primarul Dominic Fritz.
Cluj-Napoca, alături de Timișoara, Baia Mare și București au fost orașele care în 2015 erau desemnate pentru a rămâne în cursa finală pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. În septembrie 2016, Timișoara era desemnată de un juriu internaţional delegat de Uniunea Europeană ca fiind câștigătoarea titlului de „Capitală Culturală Europeană în 2021”.
