Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei. Ce este interzis să faci în această zi de sărbătoare

Sfântul Andrei, apostol, este sărbătorit în fiecare an la 30 noiembrie. Află care sunt tradițiile și obiceiurile românești în această zi de sărbătoare, dar și ce este interzis să faci.

Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserică în ziua de 30 noiembrie.

A fost frate al Sfântului Apostol Petru, fiii lui Iona, din Betsaida Galileei, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret.

Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru) că L-a aflat pe Mesia: „Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte Hristos). Şi l-a adus la Iisus”. (Ioan 1, 41, 41)

Pentru aceasta Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului.

Ce este interzis să faci de Sfântul Andrei

Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Conform Monitorul de Cluj, se credea, şi încă se mai susține această ipoteză, că şi acum în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că „îşi vede lupul coadă”.

  •  Ziua de Sfântul Andrei se sărbătorește prin nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria.
  •  Tot din cauza lupilor nu se matură toată ziua, nu se duce gunoiul afară, nu se rănesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sfântul Andrei, nimeni nu poate trece. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine ascultă ce spun, moare.
  •  La miezul nopţii de Sfântul Andrei se deschid cerurile.

Obiceiuri și tradiții de Sfântul Andrei

Noaptea de Sfântul Andrei este un fel de noapte magică. Se spune că în ajun circula strigoi, aceştia fiind suflete pedepsite care din cauza unei vieţi nepotrivite sau luată prin violenţă bântuie, şi atunci tot drept apărare se foloseşte usturoiul, copiilor li se face cruce cu usturoi pe mână.

  • Fetele care vor să se mărite ascund sub pernă un fir de busuioc, pentru a-şi visa iubitul.
  • La miezul nopţii de Sfântul Andrei, fetele întorc un ulcior de lut cu gura în jos, pun pe fundul vasului 3 cărbuni încinşi şi rostesc o incantaţie, pentru a cuceri inima băiatului iubit.
  • Fetele care vor să-şi vadă ursitul trebuie să stea goale între două oglinzi, la miezul nopţii, cu două lumânări aprinse în mână. În oglinda din spate vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi soţ.
  • În noaptea de Sfântul Andrei, cei care vor să afle dezlegarea unor mistere sau enigme din trecut trebuie să participe la un ritual bizar în cimitir. Într-un vas cu apă descântată, ei vor vedea tot ce s-a întâmplat.
  • Spiritele rele nu vor avea acces în casă dacă gospodinele vor întoarce în seara de Sfântul Andrei toate cănile şi vasele cu gura în jos.
  • Tot pentru alungarea spiritelor se agăța usturoi la intrare, iar animalelor li se pune în mâncare busuioc şi în apă câteva picături de agheasma.
  • De Sfântul Andrei se pune grâu la încolţit, pentru că gospodării să afle cum va fi recolta de anul viitor, dar şi cât de prosperă va fi casa şi familia lui.
  • Vremea din această noapte ne va spune cum va fi iarnă care urmează. Să sperăm că vor avea parte de cer senin, pentru că atunci iarna va fi blândă. Foto: crestinortodox.ro

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*