Tradițiile culinare, identitatea și integrarea germanilor din Europa de Est, într-o expoziție care „poate conține urme de patrie”

Expoziția „Patria în bucate“ le prezintă celor care trec pragul Casei Teutsch aspecte din tradițiile culinare, identitatea și integrarea germanilor din Europa de Est, “cei care și-au pierdut patria și au regăsit altă patrie”.

Obiectele și panourile informative vorbesc despre foame și belșug, despre rețete ale familiilor și ustensilele de bucătărie care au marcat viețile expulzaților, refugiaților, emigranților. “Așa cum mâncarea fără sare nu dă bine, așa nici viața fără patrie nu se poate. Expoziția ne-a fost oferită de Haus des Deutschen Ostens, din Germania, dar noi am realizat și traducerea în limba română, ca să se adreseze publicului larg, aici, în Sibiu. Este vorba de grupuri de germani din alte țări și tradițiile lor culinare”, a precizat Gerhild Rudolf, directoarea Centrului de cultură și dialog „Friedrich Teutsch” al Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Aceste persoane au adus, după cel de-al Doilea Război Mondial, în noua lor patrie, nu numai tradițiile lor culinare și rețetele de gătit, ci și experiența și priceperea antreprenorială. “După cel de-al Doilea Război Mondial, mulți germani din Polonia, Cehia, Rusia au fost nevoiți să părăsească patria lor și să se refugieze în Germania. Bineînțeles, n-au putut lua mult cu ei, dar au luat în primul rând tradițiile lor. Chiar dacă portul nu se poate păstra sau dialectul se pierde, felul în care se fac mâncărurile, ce se mănâncă de Crăciun, asta rămâne foarte bine ancorat în tradiția lor, încearcă și în noua patrie să gătească așa ca în vechea patrie. Această expoziție dă explicații despre aceste tradiții culinare din Boemia, Silezia, Pomerania, dar și Bucovina, Transilvania și Banat, că și din aceste regiuni au fost etnici germani care au plecat în Germania și s-au stabilit acolo. Unii chiar au înființat mici fabrici care au de a face cu produse tradiționale care sunt îndrăgite de cei care și-au pierdut patria și au regăsit altă patrie”, a adăugat Gerhild Rudolf.

Exponatele care însoțesc panourile sunt, în mare parte, împrumuturi de la persoane private. Printre ele, câteva mici vase de porțelan ascund în ele spiritul bunei vecinătăți prin care sașii au trăit secole întregi pe aceste meleaguri. “Pe noi, aici, în Sibiu, ne-a interesat partea cu Transilvania. Pe acel panou se vede o supieră, de acolo a pornit gândul să vedem care e povestea acestei supiere. Sunt vase pentru lăuze. Era tradiția în satele săsești ca, dacă o femeie a născut, vecinele, prietenele, nănașele să aducă pe rând mâncare pentru tânăra mamă. În acest scop, se foloseau niște vase speciale foarte frumoase. Ele au fost cumpărate de la magazin, din Sibiu, ceramica este din Boemia, dar au fost pictate de un pictor de porțelan din Sibiu, deci au fost personalizate. De multe ori, perechea tânără primea astfel de vase cadou la nuntă. Se numeau și «supiere de nuntă». Nu intră mai mult de două farfurii de supă, sunt micuțe, drăguțe, iar atunci tânăra femeie avea la dispoziție un vas frumos cu care putea să ducă supă la vecine. Bineînțeles, după ce tânăra mamă a servit supa, vasul venea înapoi la proprietar. Asta e și valoarea sentimentală a acestor vase. Tradiția cu dusul mâncării s-a păstrat, dar după aceea s-a trecut la vase de email sau, mai nou, vase de plastic, dar acea întrajutorare încă mai există”, ne-a dezvăluit Gerhild Rudolf.

Expoziția poate fi vizitată la Casa Teutsch până sâmbătă, 20 iulie, între orele 10.00 și  17.00.

Expoziția itinerantă dedicată culturii gastronomice a germanilor din Europa de Est a fost elaborată de centrul cultural Haus des Deutschen Ostens din München și este prezentată  într-o ediție bilingvă la Casa Teutsch din Sibiu. Autorii conceptului și ai textului expoziției sunt prof. dr. Andreas Otto Weber, Patricia Erkenberg și Brigitte Steinert. Pentru expoziția din Sibiu, aspectul tematic referitor la sașii ardeleni a fost adâncit de Gerhild Rudolf și îmbogățit – cu sprijinul librăriei-cafenea Erasmus – cu o selecție de cărți de bucate regionale. Isolde Huber din Sibiu a tradus textele expoziției în limba română.


Mihai COLIBABA

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat