Trif, de Ziua Mediului: „Viitorul nostru şi al copiilor noştri depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi”

Ziua Mondială a Mediului (World Environment Day) este marcată, în fiecare an, pe data de 5 iunie, laitmotivul ales de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru celebrarea acestei zile în 2017, „Connecting People to Nature” fiind un îndemn pentru a deveni mai apropiați de natură și mai atenți la efectele pe care dezvoltarea economică le poate avea asupra acesteia.

Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Bogdan Gheorghe Trif, a subliniat că Ziua Mondială a Mediului, pe care o sărbătorim astăzi, reprezintă cel mai important eveniment de mediu organizat anual care este celebrat de întreaga Planetă. „Marcarea acestei zile este bun prilej pentru noi, cei de la Garda Naţională de Mediu, de a atrage atenţia opiniei publice faţă de problemele de mediu şi asupra protejării şi conservării mediului înconjurător. Anul acesta, tema propusă pentru marcarea Zilei Mondiale a Mediului este “Să ne conectăm cu natura!”. Este o temă care arăta îngrijorarea, la nivel global, faţă de faptul că în febra vieţii de zi cu zi uităm că suntem parte a naturii și că sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului. Pentru a ne bucura cât mai mult timp de aerul curat, de apele limpezi, de verdele frunzelor și al ierbii trebuie să avem grijă ca viața noastră să nu afecteze factorii de mediu. Oricâtă tehnologie ne-ar înconjura şi oricât de sălbatică poate fi goana după un profit imediat, nu uitaţi că, până la urmă, nimic nu se compară cu o ieşire la iarbă verde, cu o plimbare prin răcoarea unei păduri sau apa băută dintr-un pârâu rece şi limpede. Trebuie să avem grijă de ce avem, să conservăm natura sub toate aspectele ei şi mai ales să facem în aşa fel încât generaţiile viitoare să conştientizeze importanţa unui mediu de viaţă sănătos. În acest demers este, însă, nevoie de efortul tuturor, atât al instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, cât şi al iubitorilor de natură, să ducem mai departe lupta pentru păstrarea unui mediu cât mai curat. Aş vrea ca împreună să conştientizăm faptul că viitorul nostru şi al copiilor noştri depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi. Sunt convins că dacă ne vom reîmprieteni cu Natura, pentru noi, oamenii, lucrurile vor fi mult mai simple”, a precizat Trif.

Bogdan Trif

”După decenii de dezvoltare economică haotică, ar fi extrem de greu să îi redăm naturii frumusețea și vigoarea de altădată, însă, din fericire, nu este prea târziu să conservăm ceea ce a rămas nedistrus și să avem o nouă abordare a relației activități umane-mediul înconjurător. Dezvoltarea durabilă, economia circulară, stimularea înlocuirii mijloacelor de transport poluante cu cele electrice sau hibrid, colectarea selectivă a deșeurilor, protejarea florei și faunei trebuie să devină, cât mai curând, reflexe comportamentale ale tuturor popoarelor, dacă dorim ca și generațiile viitoare să se poată bucura de apă și aer curat, de hrană sănătoasă și, nu în ultimul rând, de frumusețea extraordinară pe care ne-o oferă natura, în fiecare clipă!”, a subliniat, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, viceprim-ministrul Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, și în 2017, România dedică acestui eveniment numeroase acțiuni de informare, conștientizare și educație ecologică, ce se adresează în special copiilor, acțiuni de ecologizare, dezbateri și mese rotunde, distribuiri de fluturași și pliante, concursuri, organizate de instituțiile publice locale în parteneriat cu ONG-urile de profil și autoritățile de mediu. Printre acestea se numără și expoziția de jucării din materiale refolosibile organizată de Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu.

Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU în anul 1972, cu prilejul Conferinței de la Stockholm privind Mediul.

Conform autorităților, la ora actuală, România are de rezolvat 10 proceduri de infringement pe domeniul mediului, majoritatea pe deșeuri. „De puține zile de când am preluat mandatul (la Ministerului Mediului, n.r.) am constatat că atunci când am preluat vechiul mandat, în 2014, aveam 29 de măsuri de infringement pentru România. Am predat, în schimb, mandatul în decembrie 2015 cu 19 proceduri de infringement rezolvate. La ora actuală mai avem 10, marea majoritate sunt pe deșeuri, iar rolul meu atât ca ministru, cât și ca angajat al Ministerului Mediului și al Guvernului este să reușim pe cât posibil ca, în 2020, să ne apropiem de un procent cât se poate de mare, astfel încât să reciclăm cât mai mult. Trebuie să ajungem în 2050 să producem deșeu zero. Am cerut Administrației Fondului pentru Mediu tot ce înseamnă program pe deșeuri, începând de la conștientizarea populației până la metode de cum ar trebui să colectăm selectiv, programe pe care să poată să le acceseze și primăriile ca astfel să putem să-i ajutăm ca să ducem cât mai puțin gunoi la groapă”, a afirmat, în 10 aprilie, ministrul Mediului.

În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare.

Potrivit forului european, autoritățile române trebuiau să revizuiască și să actualizeze planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, cel târziu în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislația în materie de deșeuri.

Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*