20 de tineri arhitecți, dedicați satului Târnăvioara. ”Locul trebuie să-și recapete neapărat spiritul. Merită asta.”

La sfârșitul săptămânii trecute s-a încheiat Școala de vară de arhitectură și reabilitare, ce s-a desfășurat în satul Târnăvioara.

arhitectura si reabilitare_foto Silvana Armat (6) arhitectura si reabilitare_foto Silvana Armat (8) În perioada 13-19 iulie 2015, 20 de tineri studenți la arhitectură din patru centre universitare din țară au inventariat și evaluat imobilele cu valoare istorică din Târnăvioara și au propus soluții pentru viitor. ”Am încercat să facem o analiză de ansamblu dintre spațiile public și privat din localitate și încercăm să vedem cum putem integra propunerea noastră de amenajare pentru oamenii din Târnăvioara. Încercăm să salvăm satul rural transilvănenan. Oamenii sunt receptivi”, a declarat Atena Munteanu, studentă la peisagistică, în Cluj.

Studenții au fost împărțiți în patru grupe de câte cinci: Restaurare-conservare, peisagistică, urbanism și arhitectură. ”Au venit studenți de la facultățile de arhitectură din Bcuruești, Sibiu, Cluj și Timișoara. Munca noastră de aici nu va rămâne fără nici un rezultat. De exemplu, primăria Copșa Mică are un program prin care îi va scuti de impozite pe locuitorii care își vor reface fațadele păstrând modelul tradiţional. Noi le oferim propuneri de reabilitare a faţadelor pe care locuitorii le pot folosi ca model în viitor”, susține Liliana Cazacu, asistent la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Sibiu.

Soluții se pot găsi. ”Am găsit anumite elemente ce pot fi schimbate, ne gândim la sanțurile care pot fi pavate cu piatră naturală, la acele podețe din lemn care ar putea fi reproduse în așa fel încât să păstrăm o parte din caracterul săsesc. Ne-am gândit să păstrăm identitatea localității, să mergem foarte mult spre vegetal”, spune Alexandra Parmazon, specializare urbanism, studentă a Facultății Ion Mincu din București.

Studenții au fost încântați de ce au găsit în Târnăvioara și susțin că există aici un spirit bun. ”Lucrăm la Târnăvioara la fațadele caselor pentru că ele au fost modificate în timp şi trebuie restaurate astfel că ne dorim ca în final să-și recapete forma originală. Problema este că sătenii nu mai știu cum erau casele înainte şi e de datoria noastră ca prin această Şcoală de Vară să încercăm să le arătăm valorile lor astfel încât să le păstreze şi să le refacă în stil tradiţional. Rezultatele sperăm să fie pe placul locuitorilor, asta e slujba noastră de restaurator. Ne place foarte mult. Găsim un alt spirit aici, unul mai bun”, a declarat Antonie Nicholas, student la conservare–restaurare.

O temă pentru studenții specializați în arhitectură a fost mascarea carmangeriei din localitate, o construcție masivă, de metal. ”Vom încerca să facem un ecran care să filtreze cumva imaginea asta foarte brutală a construcției, astfel încât să o aducem cumva spre spațiul public, care în momentul de față nu e foarte folosit, să redăm acest spaţiu comunităţii. Poate așa îi activăm cumva pe locuitorii Târnăvarhitectura si reabilitare_foto Silvana Armat (2)ioarei. Vrem să fie aici un spațiu în care oamenii să se întâlnească. Din ce am observat noi, acum oamenii se văd în „șanț”, acolo stau de vorbă, acolo beau o bere. Ne propunem să nu mai fie acolo locul de socializare al oamenilor din sat și să-i aducem aici, în acest loc, unde se pot organiza chiar şi târguri de produse tradiționale şi poate fi un loc de întâlnire foarte bun. Cumva, să fie un loc pe care să-l folosească cu toții, să se sudeze relațiile dintre ei, poate se activează o nouă comunitate”, spun studenții.

Şcoala de Vară de arhitectură şi reabilitare de la Târnăvioara a fost organizată în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti. Următorul eveniment ce se va desfășura în Târnăvioara va fi Școala de vară a produselor artizanale, în perioada 10-16 august 2015.

Proiectul ”Centrul Cultural al Diversității Europene” inițiat de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS), este realizat printr-un Grant EEA oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, în parteneriat cu Primăria Copşa Mică şi Complexul Muzeal Național ASTRA.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*