1881 FOCILLON, Henri (n. 7 sept. 1881, Dijon – d. 3 mart. 1943, New Haven) – 140 de ani de la naștere: mare istoric de artă și estetician francez. Henri Focillon era din Burgundia și aparținea unei familii de meseriași cu stare, tatăl său fiind artist, gravor și acvafortist. După absolvirea cursurilor Universității Sorbona și pe cele de la Collège de France, a fost numit profesor la Catedra de Artă Modernă a Universității din Lyon și la direcția Muzeului de Arte Frumoase din același oraș. Teza sa de doctorat Giovanni Battista Piranesi a susținut-o în 1918. A fost profesor de arhitectură și istoria artei Evului Mediu la Paris și Yale (S. U. A., 1939). A publicat valoroase studii de istorie a artei („Istoria picturii în Europa în sec. XIX și 2XX”, „Arta sculptorilor romanici”, „Arta Occidentului”), de estetică („Viața formelor”, „L’Eloge de la main”). În Lyon, din cauza fabricilor de mătase, existau la școală mulți japonezi și chinezi, așa se face că profesorul nu numai că va supraveghea studiile lor, ci se va și apleca asupra artei Extremului Orient – Hokousai (1914); Essai sur la génie japonais (1918), L’art bouddique (1922) etc. A lăsat lucrări și despre arhitectura gotică, Eglise de Rampillon (1930), Problème de l’ogive (1935), dar și monografii despre Cellini, Adam Elsheimer, Rafael, Dürer, Pietro de la Francesca, Rembrandt, dar și despre arta franceză (Les pierres de France, De Callot à Lautrec. Perspectives de l’art français). Focillon a făcut cunoscută arta românească și artiștii români prin articolele sale de mare interes, mai mult, a sprijinit cu toată căldura toate manifestările românești desfășurate la Paris sau în întreaga Franță, inclusiv la Expoziția internațională de la Paris. De altfel, s-a dovedit a fi mereu un prieten al românilor, vizitând în mai multe rânduri țara noastră, prilej cu care a ținut prelegeri la universitățile din Cluj-Napoca și București. De numele lui se leagă fondarea Institutului Francez din București. Pentru meritele sale deosebite, a fost ales membru de onoare al Academiei Române (1926) (Rusu, 2003, p. 315).
Irina RACOVIȚAN / Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu
