Cât costă învățământul gratuit? Statisticile arată sume exorbitante!

Un studiu realizat de ONG-uri Salvați Copiii România arată că un părinte român cheltuie sume exorbitante anual pentru a-și ține copilul în școală. Mulți părinți spun că, în momentul în care copiii nu sunt răsfățați, cheltuiala este una minimală.

Constituția României și Legea Învățământului în vigoare arată că „învățământul de stat este gratuit”, însă un studiu realizat pe un eșantion de 600 de părinți și 300 de cadre didactice arată de către ONG-ul „Salvați Copiii”, arată că într-o familie, cheltuielile pe învățământul copiilor pot ajunge și la suma exorbitantă de 4.500 de lei pe an, per copil, asta în anul 2010. În anul 2017, un alt studiu arăta că se ajunge la suma de 2.500 de lei pe an pe copil. Studiile mai spun că din cauza banilor pe care părinții trebuie să îi scoată din buzunar, de cele mai multe ori se ajunge la abandon școlar.

„GRATUITATEA EXISTĂ DOAR ÎN TEORIE”

Însă în aceste sume au intrat cheltuieli în ceea ce privește transportul, serbările/evenimentele, alimentele consumate pe durata întregului program, uniformă/echipament pentru sport. Cei mai mulți bani însă îi cheltuie părinții care își trimit copiii la meditații, ajungând în medie la suma de 1348 de lei pe an.

Chiar și Liviu Pop, fostul ministru al Educației, afirma anul trecut că gratuitatea există doar în teorie. „Educația e gratuită conform Constituției. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plătește nimic”, a explicat Pop.

Statul român alocă între 330 și 430 de lei pe an pe cap de elev, bani din care sunt acoperite toate cheltuielile unităților de învățământ ce țin de bunuri și servicii, evaluarea periodică a elevilor și pregătirea profesională a profesorilor. Astfel, România se află printre statele care alocă cea mai mică sumă per elev din Uniunea Europeană.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL SCUMP DUCE LA ABANDON ȘCOLAR

În România, zeci de mii de copii sunt nevoiți să muncească în loc să învețe, iar o bună parte din ei sunt analfabeți. România este ţara cu cei mai mulţi elevi din Uniunea Europeană care abandonează şcoala. Doi din zece elevi ajung să renunţe la şcoală. Cei mai mulţi sunt de la ţară şi provin din familii sărace. Toate astea în timp ce în ultimii zece ani s-au investit sute de milioane de euro pentru a combate abandonul şcolar.

„Finanţarea insuficientă a sistemului de învăţământ şi implicit existenţa costurilor ridicate pe care părinţii trebuie să le acopere pentru şcolarizarea copiilor afectează accesulnediscriminatoriu la educaţie. Prin urmare, familiile defavorizate socio-economic sunt nevoite să depună eforturi foarte mari pentru a-şi menţine copiii în şcoală. Mai mult, se observă că între accesul la educaţie şi implicarea copiilor în muncă există o dublă legătură: pe de-o parte copiii sunt nevoiţi să muncească pentru a contribui la veniturile familiei (inclusiv pentru a acoperi o parte din cheltuielile de şcolarizare), iar pe de altă parte, implicarea copiilor în muncă afectează timpul alocat şcolii, fapt ce conduce la absenteism şi chiar abandon şcolar”, scrie în studiul realizat de ONG-ul „Salvați Copiii” România.

CE SPUN PĂRINȚII?

Călin M. are o fetiță de 12 ani și una care este abia la grădiniță. Bărbatul spune că manualele și transportul sunt gratuite, însă sunt alte cheltuieli, pe care decide să le facă, pentru a-și susține copiii. „Pentru a oferi o imagine cât mai completă a cheltuielilor pe care le am lună de lună cu cele două fete, voi spune că cea mare (12) ani frecventează un liceu de stat, unde costurile apar în diverse situații. Masa de prânz, dacă hotărăști să-ți lași copilul zilnic la cantina școlii, costul este de 8 lei pe zi, meditații la două discipline, iar transportul și manualele sunt gratuite. Pentru fetița mai mică, care frecventează o grădiniță de stat, singurul cost obligatoriu e în cazul meșei și costuri legate de materiile opționale (dans, limbi străine, diferite spoturi). Astfel, un cost total pentru doi copii, care frecventează învățământul de stat, s-ar situa undeva între 800 și 1000 de lei”, a spus Călin.

Eugenia C., pe de altă parte, spune că învățământul este scump doar în cazul în care părinții vor să fie scump. „Fetița mea e în clasa I. Manualele le-a primit gratuit, părinții au cumpărat strict două caiete special, doar pentru că am vrut, nu ni se impus, se putea lucra și pe caiete normale. Cu 100 de lei începi clasa I și apoi nu mai ai ce să cumperi. Fondul școlii și al clasei există, se fac asociații de părinți, profesorii nu mai au voie să atingă banii pe care îi dai doar dacă vrei. Nu se impune și nu se uită nimeni cruciș dacă îi dai sau nu. Ce costă e after-school-ul, dar doar dacă vrei. Nu e obligatoriu. Nefiind uniforme, cu hainele e chiar ok. Deci nu se plătesc manualele, caietele speciale nu sunt obligatorii, fondul școlii nu l-am plătit niciodată. Transportul e greșit să îl calculezi fiindcă, conform legii, copiii trebuie înscriși la școala cea mai apropiată de casă. Până la școala din cartier faci trei minute pe jos. Eu fetei mele nici mâncare nu îi pun, îi place cornul și laptele sau iaurtul. Mănâncă tot. Plânsul acesta este al părinților cu mofturi”, a explicat Eugenia.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*