Dușmanul ASCUNS în iarbă!

O insectă microscopică provoacă un adevărat coșmar. Aproape invizibilă, aparent inofensivă, însă mereu însetată de sânge, căpușa e întotdeauna acolo, în iarbă. Șase luni pe an se înmulțește, se hrănește și prosperă la doar câțiva pași de fiecare dintre noi. Mușcătura căpușei îți poate schimba viața. Anul acesta, peste 1.600 de sibieni au fost înțepați de micii monștri.

Căpușele sunt cei mai mari acarieni, având o lungime de 2 – 30 mm, în funcție de specie și stadiu de viață. Acestea nu au cap, antene, torace sau abdomen, iar corpul lor este împărțit într-o regiune anterioară, capitulul sau gnatosoma și o regiune posterioară, idiosoma, care constituie restul corpului. Până în momemtul de față, pe glob au fost identificate 850 de specii de căpușe, acestea împărțindu-se în trei mari familii. În România, au fost descoperite 27 din cele 850 de specii, lxodes ricinus fiind cea mai frecvent întâlnită. În țara noastră, bolile transmise prin căpușe au fost documentate încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, astfel fiind raportate cazuri de infecție la om cu virusul encefalitei de căpușă, virusul febrei hemoragice, febrei butunoase sau Borreliozei Lyme. Gazdele căpușelor sunt multe și binevoitoare, printre acestea numărându-se vitele, caprele, oile, păsările, rozătoarele sau animalele de companie, precum câinii și pisicile. Mușcăturile lor sunt indolore, prezența lor nefiind simțită de către gazdă. Majoritatea acestui tip de acarieni nu transmit boli și nici nu determină probleme grave de sănătate în cazul celor infestați, altele, însă, reprezintă principalul vector al bolii Lyme sau al unui tip de meningoencefalită.

Sibiul, gazda perfectă a monștrilor fără cap

Apăruți cu 90 de milioane de ani în urmă pe suprafața Terrei, micii monștri fără cap par a se simți oriunde acasă. Preferă, însă, zonele cu vegetație bogată, umbroase și umede. Acesta este motivul pentru care județul Sibiu abundă în mii de colonii și milioane de exemplare și se află la nivel național în topul fruntaș al persoanelor înțepate.

Statisticile Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sibiu arată că, an de an, numărul înțepăturilor crește, iar metodele de prevenție sunt de multe ori ineficiente. Krisztina Gall, din cadrul Compartimentului de Relații cu Publicul al DSP Sibiu, ne spune că numărul înțepăturilor de căpușe se monitorizează pe săptămâni, perioada de monitorizare începând în săptămâna 12 a anului, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, odată cu încălzirea vremii, până în săptămâna 40, reprezentând sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie.

Cifrele, adunate în statistici, dovedesc negru pe alb o activitate intensă a micilor creaturi, numărul de înțepături fiind mai mare de la an la an: „În anul 2017, numărul prezentărilor la serviciile de urgență din județ pentru înțepăturile de căpușă a crescut ușor, față de anul 2016, cu circa 9 la sută, de la 1.177 cazuri, la 1.293 de cazuri“, ne-a declarat Krisztina Gall. Mult mai îngrijorătoare pare situația pe 2018, în primele 14 din cele 29 de săptămâni de monitorizare înregistrându-se deja aproape 1.600 de cazuri noi de întepături.

Boala cu multe fețe

Căpușele se află, în momentul de față pe locul 2, după țânțari, în ceea ce privește transmiterea de boli infecțioase, atât la oameni, cât și la animale, cele mai grave și dureroase fiind boala Lyme și encefalita. Pentru ca boala Lyme să poată fi confirmată, iar infecția să fie transmisă, căpușa rămâne atașată de piele între 36 și 48 de ore, primele simptome apărând de cele mai multe ori în următoarele 30 de zile de la mușcătură. Cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi, Lyme se manifestă inițial ca un eritem migrator care poate să persiste până la patru săptămâni. În câteva zile sau săptămâni, această erupție începe să se extindă pe suprafața pielii, uneori fiind însoțită de senzații de arsuri și mâncărimi. Acum pot apărea febra, durerile de cap, oboseala, durerile musculare și cele articulare. Ulterior, se manifestă dureri în piept, palpitații, paralizie facială, tulbărări de memorie, atenție și somn, precum și episoade de pierdere a conștiinței. Ultimul stadiu aduce simptome precum acrodermatita cronică atrofică, care afectează extremitățile corpului, acestea inflamându-se, iar în final atrofiindu-se.

Viața cu Lyme

Sibianca Maria Dinu, în vârstă de 53 de ani, nu a știut niciodată că a fost înțepată de vreo căpușă. Deși merge des la țară, la casă părintească, i se părea mai degrabă un scenariu de domeniul SF. Totuși, în urmă cu câteva luni, a început să simtă că nu mai e aceeași, iar corpul ei nu este cel pe care îl știa de o viață. Durerile de cap le punea pe seama problemelor de la serviciu, oboseala pe seama vârstei, iar durerile articulare, pe seama efortului fizic pe care îl făcea constant. S-a simțit frustrată, o bună bucată de vreme, pentru că, deși mergea la medici de specialitate și controale peste controale, avea sentimentul că tratează ceva și dă de altceva. „Atât de tare simți neputința când nu știi ceea ce ai! Mergi la medic tot timpul și te simți constant rău. Ca soție, angajată și în același timp mamă a doi băieți, mi-e imposibil să mă gândesc tot timpul la mine. Și atunci mă mințeam și în spuneam că nu am nimic sau poate mi se pare. Asta îmi confirmau și medicii, care îmi spuneam că sunt slăbită din cauza efortului și a vârstei“, ne-a povestit doamna Dinu. Coșmarul său a căpătat alte forme în momentul în care a fost trimisă la un set nou de analize și Lyme i-a fost confirmată. Amețită și slăbită de multe cure de antibiotice, nici astăzi nu-i vine să creadă cum i s-a putut întâmpla una ca asta. E de-a dreptul șocată. Deși evoluția după tratamentele îndelungate cu antibiotice e bună, sibianca se teme că nu o să mai fie niciodată la fel.

Consecințe pe viață

Encefalita de căpușe este o altă infecție care se manifestă la nivelul sistemului nervos central, la început cu oboseală, febră, cefalee, mialgii și greață, urmate de meningită și ulterior encefalită. Deși nu există tratament pentru această boală, rata mortalității este mică, persoanele infectate rămânând totuși cu afecțiuni neorologice permanente. Conf. univ. dr. Victoria Bârluțiu, medic șef al Secției Clinice Boli Infecțioase a Spitalului Județean Sibiu, spune că până în momentul de față la Sibiu nu s-au înregistrat cazuri de decese din cauza infectării cu Lyme. De asemenea, aceasta susține că, în lupta cu bolile generate de înțepăturile de căpușe, se poate vedea luminița de la capătut tunelului, existând tratamente cu antibiotice suportate de stat și totodată o evoluție lentă în cazul formelor mai grave. „Mai rar apar paralizii, meningite, afectare cardiacă, febră sau dureri musculare. Formele de paralizii progresive pot apărea după ani sau zeci de ani de la mușcătură, imitând uneori scleroza multiplă, boală neurologică cu evoluție similară. Astfel, durata de viață nu este modificată de formele de boală obișnuite, fără paralizii progresive“, afirmă dr. Bârluțiu. Deși, la nivel național, cele mai multe cazuri de Lyme au fost confirmate în județul Sibiu, medicii ne sfătuiesc să ne obișnuim cu ideea că avem la dispoziție trament medicamentos și îngrijire medicală. „Marea majoritate a cazurilor se vindecă și nu e firesc să ne temem de boala Lyme. Trebuie doar să acționăm în consecință, solicitând consultul medical cât mai repede după mușcătură, tratamentele antibiotice fiind pe lista medicamentelor compensate aproape în totalitate“, conchide dr. Victoria Bârluțiu.

Paza bună trece primejdia rea

Inspectoratul Școlar Județean Sibiu a început, imediat după vacanța de Paști, cea mai mare acțiune de informare a elevilor privind înțepăturile de căpușe și importanța prezentării la medic. Constantin Dincă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar, spune că nu a existat nici o școală din județul Sibiu unde elevii să nu fi auzit de pericolul mușcăturilor de căpușe. „Informările au fost făcute în fiecare unitate școlară, fie de către medicii aflați în cabinetele școlare, fie de către profesorii de biologie. Susținere suplimentară am avut și din partea Crucii Roșii și a voluntarilor acesteia. Acțiunile sunt desfășurate deja de ceva vreme și cel mai probabil o să le permanentizăm, datorită situației existente în momentul de față“, ne-a declarat profesorul Dincă.

Reprezentanții Direcției de Sănătate recomandă să ne verificăm aspectul pielii, să mergem de urgență la medic și, nu în ultimul rând, să renunțăm la tratamentele după ureche. Sunt vizați mai ales grădinarii, silvicultorii, lucrătorii la spațiile verzi, agricultorii, precum și cei din administrația spațiilor verzi, dar și șefii acestora, care ar fi necesar să cunoască riscurile la expunere și infecțiile, modalitatea de răspândire a bolii, precum și felurile în care se pot proteja.

Mii de euro cheltuiți pentru dezinsecții

Deși lupta cu natura nu a fost niciodată ușoară, autoritățile locale folosesc constant armele pe care le au la îndemână. Angajații Serviciului de Gospodărire și Protecția Mediului din cadrul Primăriei Sibiu sunt mereu în gardă. Conform atribuțiilor, organizează și coordonează activitatea de deratizare, dezinsecție și dezinfecție pe teritoriul municipiului Sibiu, inclusiv al stațiunii Păltiniș. Pentru a nu lăsa nimic la voia întâmplării, anual se inestesc mii de euro pentru achiziția de raticide, repelent și alte substanțe chimice necesare îndepărtării sau distrugerii habitatelor de țânțari, căpușe, vipere, rozătoare sau alte insecte.


Viorica MAIER

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat