Fumatul pasiv, ca şi cel activ, poate provoca boli grave, uneori chiar moartea. Din ce în ce mai multe studii indică faptul că fumatul pasiv dăunează grav sănătăţii, inhalarea fumului de către nefumători având consecinţe serioase.

Cercetătorii au descoperit că fumatul pasiv este la fel de periculos ca şi cel activ. El produce îmbolnăvirea fumătorilor pasivi sau, în cele mai dramatice cazuri, moartea acestora.

O viaţă liniştită înseamnă o viaţă echilibrată. Toleranţa reciprocă este vitală într-o societate. Astfel că buna înţelegere cu cei din jur este un criteriu important în definirea acestui tip de trai. Nu este simplu deloc să ne rezumăm la acest principiu al toleranţei atunci când vine vorba despre sănătatea noastră. Oricâtă bunăvoinţă am avea şi oricât de mult ne place să ne bucurăm de momentele petrecute alături de cei dragi, dacă aceştia sunt fumători plăcerea o putem plăti cu viaţa stând şi inhalând fumul lor de ţigară.

Fumatul nu este periculos doar atunci când ne aflăm în spaţii publice. Chiar şi în propriile noastre locuinţe fumul din ţigara partenerului, a părinţilor sau a prietenilor ne pun viaţa în pericol.

Un studiu efectuat în Elveţia arată faptul că fumatul pasiv are efecte dramatice asupra sănătăţii. Astfel, fumătorii pasivi suferă mai frecvent de tulburări respiratorii, cum ar fi respiraţie şuierătoare, tuse cronică şi simptome ale bronşitei cronice. Aceştia riscă să se îmbolnăvească de astm bronşic sau de bronşită cronică. Probabilitatea apariţiei unei boli respiratorii sau a diminuării capacităţii fizice creşte odată cu expunerea nefumătorilor pentru un timp îndelungat în spaţii cu fum de ţigară.

Deşi nimeni nu contestă faptul că fumatul este nefast, numărul fumătorilor este atât de mare întrucât oamenii sunt dependenţi atât fizic cât şi psihic de ţigară.

 

Viaţa în procente

 

Cunoscut ca factor principal în declanşarea mai multor boli, fumatul este unul din cei mai răspândiţi „microbi“ contemporani.

Statisticile arată că peste 90% din bolnavii suferinzi de cancer pulmonar suferă de această boală datorită faptului că aceştia au fumat ani la rând. 85 % din persoanele care suferă de bronşită cronică sau emfizem pulmonar sunt foşti fumători. Fumatul este cunoscut ca fiind unul din cei mai răspândiţi factori de risc în bolile sistemului cardio-vascular. Astfel, 70% dintre fumători suferă de astfel de afecţiuni sau mor de infarct.

De foarte mulţi ani se fac studii pentru a dovedi că fumatul pasiv are aceleaşi consecinţe ca şi cel activ. Atunci când persoanele nefumătoare sunt expuse fumului, unuia sau mai multor fumători din anturaj, putem vorbi de „tabagism pasiv“ sau de „fumat pasiv“. Fumul de tutun este o formă comună de poluare a aerului din spaţiile închise. Milioane de adulţi, dar şi copii, suferă zilnic din cauza fumului, acasă, la locul de muncă sau în locuri publice.

 

Bebeluşii fumează…

 

Cercetătorii au studiat şi efectele pe care fumatul le are asupra noilor-născuţi şi a copiilor de până în cinci ani. S-a constatat faptul că nou născuţii femeilor fumătoare cîntăresc mai puţin decât în mod normal. Ei nu depăşesc greutatea de 2500 de grame.

Rata mortalităţii copiilor în ultimele zile de sarcină sau în primele zile de viaţă este mai ridicată în cazul mamelor fumătoare decât în cazul mamelor nefumătoare.

După naştere, există la nou născuţi aşa-zisa „moarte subită“, a cărei cauze nu sunt cunoscute. Cercetătorii spun că acest lucru se datorează faptului că mama este fumătoare. Copiii ai căror părinţi sunt fumători (în special mama) sunt predispuţi să sufere mai târziu de bronşite acute.

 

Lasă un răspuns