România nu poate evita o reaşezare administrativă pe formula consacrată de UE însă trebuie respectate fundamentele istorice, este de părere profesorul universitar doctor Cornel Sigmirean., preşedintele Senatului Universităţii „Petru Maior“ din Târgu Mureş.
„Principiul subsidiarităţii este unul european. România s-a grăbit să creioneze regiunile de azi, făcute în pripă, ameninţaţi de o amintire istorică la nivelul Transilvaniei şi au făcut aceste regiuni nefuncţionale. Acest lucru trebuie făcut prin modificarea Constituţiei. Trebuie respectate fundamentele istorice“, a arătat istoricul Cornel Sigmirean, care, alături de o serie de intelectuali, a formulat o propunere referitoare la regionalizarea ţării, pe care a înaintat-o Academiei Române, relatează Agerpres.
Împărţirea lui Sigmirean
Profesorul subscrie astfel unei propuneri de creare a unei regiuni a Transilvaniei, din judeţele Braşov, Sibiu, Covasna, Harghita, Alba, Mureş, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, precum şi alte regiuni precum Partium, Moldova, Banat, Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. „Până la urmă, este un spaţiu al Transilvaniei, există un sentiment transilvan în această situaţie nu aş mai atribui problematica – pe care nu putem să nu o recunoaştem public – a relaţiilor interetnice şi a existenţei unei majorităţi maghiare în cele două judeţe pentru a crea o regiune care ar crea o armonie mult mai mare, atât în interesul românilor, cât şi al maghiarilor. Până la urmă, i-am ajuta şi pe maghiari să evite graniţa pe care o trasează secuii într-o etnie care până nu demult se numea maghiară. Ar trebui recreată vechea regiune Partium – din Bihor, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare – iar Banatul cu Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Aradul. La nivelul Moldovei, orice am încerca noi cu Moldova de Nord, cu Moldova de Sud, care au funcţionat prin secolul XIV-XV, cred că Moldova formează o unitate şi ar trebui păstrată, de la Galaţi la Suceava, Botoşani. Ar fi Dobrogea, vechea Muntenia şi Oltenia“, a arătat profesorul Sigmirean.
Argument istoric
În viziunea acestuia, regiunile astfel conturate „ar funcţiona pentru că există legături istorice“ şi că este nevoie ca România să se elibereze de „teama secesiunii“. Cornel Sigmirean a mai subliniat că nu trebuie căutate proporţii în funcţie de numărul populaţiei, întrucât nici Europa nu este formată din state la fel de mari şi cu acelaşi număr al populaţiei. În plus, acesta crede că dintre toate proiectele de regionalizare, cel pe vechile provincii istorice „este cel mai natural“ şi că „este firesc să construieşti pe o tradiţie istorică“.
„Ca ardelean, nu e
ste firesc să devin cerşetor“
După regionalizare trebuie să existe o solidarizare cu regiunile mai sărace, a mai arătat Sigmirean. „România va trebui să stabilească care sunt atribuţiile regiunilor, care sunt limitele şi ce atribuţii vor avea. Ca ardeleni, nu este firesc să transmiţi în fiecare an toate taxele şi impozitele la Bucureşti şi eu să devin cerşetor. Conform opiniilor mele, dar fundamentate pe experienţa politico-economică a Europei e normal ca taxele în proporţie de 60-70% să rămână la nivelul autorităţii judeţene şi regionale, iar restul la nivelul capitalei. Sigur, sunt regiuni sărace şi trebuie format un fond de solidaritate“, a conchis universitarul.
Cornel SIGMIREAN | profesor universitar
„De ce am încerca să ataşăm Harghita şi Covasna la Alba sau alte judeţe şi de ce nu am crea o regiune care să îi cuprindă pe toţi maghiarii din Transilvania până la urmă, să purtăm dialogul comun? Sper să fie agreat acest proiect, pentru atunci când eu pledez pentru a respecta istoria, mă uit ce se întâmplă în Franţa, Spania, Germania. Peste tot s-a luat în considerare o tradiţie istorică. Suntem transilvani până la urmă, legăturile, infrastructura construită în sute de ani, dar există şi o mândrie. Nu putem nega că există un anumit patriotism local şi, în fond, de ce nu am face din această mândrie un element mobilizator, de a aduce regiunea cât mai sus?“
