Tensiunile apărute după ce Revista Transilvania a fost subordonată Bibliotecii Județene ASTRA au culminat, în această săptămână, cu demisia redactorului Radu Vancu. Poetul susține că nu poate fi „închis într-un birou“ și obligat să semneze zilnic o condică de prezență.

Radu VANCU

În urmă cu mai bine de trei ani, poetul Radu Vancu semnala intenția conducerii Consiliului Județean Sibiu de pe atunci de a desființa Centrul Cultural Interetnic Transilvania. „De ce ar vrea CJ Sibiu să facă asta? Simplu: fiindcă, desființând două posturi de conducere de la CCI Transilvania, poate crea alte două posturi de conducere în interiorul CJ Sibiu. Care posturi, coincidență sau nu, tocmai au fost scoase la concurs zilele acestea“, scria Radu Vancu în iulie 2013. „Privind în urmă, înfiinţarea CCI Transilvania a fost un lucru bun; pe lângă apariţia lunară neîntreruptă a revistei, sub egida lui s-au desfăşurat o serie de evenimente care au animat viaţa culturală a burgului de pe Cibin”, arăta poetul sibian. A avut dreptate. În scurt timp, Revista Transilvania a trecut în subordinea Bibliotecii Județene ASTRA.

Cultură la normă?

Între cei doi redactori și șefii Bibliotecii au apărut tensiuni care au dus la apariția unui conflict. Faptul că, recent, li s-a impus semnarea unei condici de prezență se pare că a fost picătura care a umplut paharul lui Radu Vancu. A decis să demisioneze. Gestul său a pus-o în vizibilă încurcătură și pe Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean. Aceasta încearcă să obțină un armistițiu și lasă să se înțeleagă că va oferi independență revistei.

Demisie pe Facebook

Rămasă fară personalitate juridică, Revista Transilvania a performat în continuare, însă relațiile de subordonare față de conducerea Bibliotecii Județene ASTRA au alimentat un conflict care a explodat zilele trecute.

Cunoscutul poet Radu Vancu a anunțat, pe pagina sa de Facebook, că demisionează de la redacția revistei culturale:

„Tocmai mi-am depus demisia de la revista Transilvania. O fac cu părere de rău, am lucrat aici din 2000 până în 2017.

Și am făcut lucruri de care sunt mândru: am făcut din revistă unul dintre cele mai bine cotate academic lunare naționale; am pornit revista «Zona nouă», una dintre cele mai vii publicații de poezie extrem contemporană de la noi; am construit patru ediții ale unui festival internațional de poezie la standardele occidentale cele mai profi; am făcut cincisprezece ediții ale colocviilor revistei; plus evenimente literare de tot felul, le-am pierdut numărul.

Aș mai fi rămas încă două decenii aici. Dar atmosfera s-a tot înrăutățit, iar acum a ajuns să mi se pretindă condică zilnică de prezență.

Suntem doi redactori la Transilvania – Dragoș Varga și cu mine. (Mă rog, am fost doi :)) Plus un secretar de redacție – Ovidiu Tomulețiu. Noi trei am făcut toate chestiile de mai sus.
Și le-am putut face tocmai pentru că nu m-a închis nimeni într-un birou. E aiuritor să ceri unui redactor de revistă culturală lunară să semneze zilnic condica de prezență – poate confirma orice alt redactor, de la orice altă revistă culturală din țară. Nici un director și nici un contabil-șef nu mi-a cerut chestia asta aberantă – până acum.

Și nici n-o să mă închidă. Așa că am plecat. Cu strângere de inimă, cu nostalgie, cu convingerea că am făcut tot ce puteam mai bine“.

Dragoș Varga: „Respect!“

Redactorul șef al Revistei Transilvania, criticul Dragoș Varga, a preferat să comenteze tot printr-o postare pe Facebook: „Întrucât site-ul revistei este, de foarte multă vreme, indisponibil, un mic memento al anului trecut pentru a vedea, mai precis, cam ce a făcut Radu Vancu dincolo de opera proprie. Sunt 12 numere, dintre care două numere duble, unele numere tematice, acoperind varii domenii, de la literatură, istorie până la sociologie sau teologie. Sunt, în ele, prezenți, Ruxandra Cesereanu, Zoltán Rostás, Ioan Stanomir, Sanda Golopenția, Paul Cernat, Caius Dobrescu, Mitchievici Angelo, Bogdan Crețu, Doris Mironescu, Adrian Papahagi,Constantin Necula, Mihai Ignat, Podoaba Virgil, Ioan Marian Țiplic și mulți, mulți alții. În proporție de 100 %, corespondența și indexarea SCOPUS a revistei i-a aparținut, la care se adaugă munca de corectură, traducere etc., proiecte de finanțare realizate și chiar câștigate, proiecte derulate. Lăsând la o parte calitățile sale de scriitor, de eseist, cei care au lucrat cu el știu cam în ce ritm își acoperă orice tip de sarcini, Vă pot spune doar atât: e confortabil să-l ai alături. Respect!“.

Speranțe la „județ“ 

Președintele Daniela Cîmpean este la curent cu situația și susține că are în vedere o analiză detaliată, fiind astfel posibilă reînființarea Centrul Cultural Interetnic Transilvania ca instituție separată. „Am aflat din presă despre demisia d-lui Vancu și urmează să am o discuție cu managerul Bibliotecii Județene și apoi cu dl. Radu Vancu, pentru că vreau să înțeleg motivele pentru care nu au putut colabora. Nu sunt mulțumită că s-a întâmplat asta. Îl apreciez foarte mult pe Radu Vancu, el are rolul lui la revistă. Nu-mi doresc ca Revista Transilvania să-l piardă pe Radu Vancu”, a comentat Câmpean, pentru Mesagerul de Sibiu.

Până la închiderea ediției, directorul Bibliotecii Județene ASTRA, Silviu Borș, nu a putut fi contactat.

Poet, traducător și eseist

Radu Vancu s-a născut pe 13 iulie 1978, la Sibiu, și a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele Transilvania şi Poesis internaţional. Coordonează secţiunea literară a revistei Timpul. A tradus în română din poezia lui Ezra Pound, William Butler Yeats (Ed. Humanitas Fiction) şi John Berryman (Casa de editură Max Blecher). A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A îngrijit ediţii din poezia lui Alexandru Macedonski şi Alexandru Muşina. Volume de poezie: „Epistole pentru Camelia“ (Imago, 2002); „Biographia litteraria“ (Vinea, 2006); „Monstrul fericit“ (Cartier, 2009); „Sebastian în vis“ (Tracus Arte, 2010); „Amintiri pentru tatăl meu“ (Vinea, 2010); „Frânghia înflorită“ (Casa de editură Max Blecher, 2012); „4 A.M. Cantosuri domestice“ (Casa de editură Max Blecher, 2015). Eseuri: „Mircea Ivănescu: Poezia discreţiei absolute“, Vinea, 2007 (ediţie revăzută şi adăugită, ART, 2015); „Eminescu: Trei eseuri“, InfoArt Media-Argonaut, 2011; „Mistica poeziei: Lecturi în literatura contemporană“, Muzeul Literaturii Române, 2013; „Poezie şi individuaţie“, Tracus Arte, 2014; „România vertebrată“, Adenium, 2016. Dintre cărţile lui, „Frânghia înflorită“ a fost tradusă în turcă („Çiçek Açan Urgan“, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), iar „4 A.M. Cantosuri domestice“, în maghiară („Hajnali négy. Házias cantók“, Syllabux, Budapesta, 2016). Selecţii din poemele lui au fost traduse în engleză, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, rusă.


Autor: Ovidiu SCUTELNICU

Lasă un răspuns