Fiecare cartier, un „ghiveci” arhitectural. Legea le dă voie proprietarilor care-şi reabilitează blocurile să aleagă orice soluţii tehnice sau culori.

Rămaşi cu promisiunea izolării apartamentelor cu sprijin de la Guvern, sibienii continuă reabilitarea termică, pe banii lor, după bunul plac şi propriul simţ estetic. Astfel, peste noapte, cartierele se transformă în adevărate monumente ale kitsch-ului, zugrăvite la întâmplare în bleu, roz, verde sau – mai nou – mov.

De ani buni, municipalitatea face demersuri pentru înscrierea Sibiului în programul naţional de reabilitare termică a celor 855 de blocuri construite în perioada 1950-1990. Până în prezent, s-a ajuns în etapa a patra, care presupune contractarea lucrărilor de expertiză tehnică, auditul energetic şi întocmirea documentaţiei de avizare a lucrărilor de execuţie. În ritmul acesta, până la demararea propriu-zisă a lucrărilor, Sibiul nu va mai avea ce reabilita. Asociaţiile de proprietari s-au săturat deja de promisiuni şi sfătuiesc locatarii să-şi izoleze apartamentele cu fonduri proprii. „Noi am strâns bani în contul de reparaţii şi am depus documentaţiile cerute pe ordonanţa din 2006, însă a venit ordonanţa 18, care ne-a dat peste cap. Am luat-o de la capăt, cu alte documentaţii, şi le-am predat printre primii, ca să profităm de ocazie. Însă, şi de această dată, stăruinţele noastre au fost în zadar. După trei ani de la depunerea ultimelor documentaţii, am primit răspuns de la Primărie că programul a ajuns în faza patru, urmează propunerea către Consiliul Local şi încă 4-5 ani de aşteptare“, se plânge Nicolae Grigorescu, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din Sibiu. Cele mai multe blocuri izolate „după ureche” se găsesc în cartierele aglomerate, Hipodrom şi Vasile Aaron.

Blocuri „fashion“

Fără vreo reglementare legală sau intervenţia unor specialişti în urbanism, oamenii acţionează după principiul românesc „eu plătesc, eu comand”. Aşa se face, că în Sibiu au răsărit cartiere multicolore şi blocuri zugrăvite în câte trei-patru culori, unde mai mereu rămâne câte un apartament neizolat. „Bineînţeles că ar fi normal să ceară o aprobare de la Primărie sau măcar de la asociaţie în ceea ce priveşte culoarea, pentru a nu face un singur bloc în trei culori. Însă la noi nu se întâmplă asta. Nimeni nu este tras la răspundere, iar Primăria este bucuroasă că lumea îşi izolează blocurile. În zona noastră, în Hipodrom IV, nu prea i-am lăsat să facă culori diferite pe aceeaşi scară, dar sunt destule blocuri în Sibiu multicolore“, consideră Grigorescu. De aceeaşi părere sunt şi firmele de construcţii, care afirmă că au avut cereri de culori care mai de care mai ciudate. „În special avem cereri pe apartamente, pentru că ne solicită cineva şi când începem lucrările se hotărăsc şi alţii că mai vor. Însă la mare căutare sunt culorile «turbate», gen roz sau mov. Dacă Primăria ar fi luat atitudine în acest sens, alta era situaţia şi nu mai aveam câte şase culori diferite la un bloc de 10 etaje“, este de părere Doru Ioniţă, administratorul unei firme de construcţii din Sibiu. Preţurile unei astfel de lucrări variază, în funcţie, de grosimea materialului folosit, astfel: 50 de lei/mp pentru polistiren de 5 cm, 58 de lei/mp pentru cel de 8 cm şi 60 de lei pentru cel mai gros, de 10 cm.

Primăria nu are pârghii

De-a lungul anilor, programul de reabilitare termică a blocurilor a suferit o serie întreagă de modificări, Ministerul Dezvoltării Regională şi Turismului subvenţionând în prezent doar 50% din valoarea costurilor. Diferenţa de 50% se împarte între administraţiile publice locale 30%, respectiv asociaţiile de proprietari 20%. În ceea ce priveşte culoarea aleasă pentru reabilitare, legea nu face nici o referire la păstrarea vechii culori a clădirii. Problema blocurilor pestriţe din Sibiu nu pare a fi nici pe placul edilului şef Klaus Iohannis. „Nici mie nu îmi plac transformările, iar municipalitatea nu are nici un control. Lucrăm la un concept. Legislaţia este aşa cum este, iar noi nu avem, deocamdată, ce face. Lipsesc pârghii de control şi de coordonare în domeniul construcţiilor”, preciza acesta, în 2006. Anii au trecut şi conceptul respectiv n-a mai apărut, în schimb oraşul s-a umplut de blocuri multicolore.

Culoarea nu afectează preţul imobilelor

Până în prezent, la serviciul de specialitate din cadrul Primăriei Sibiu nu a fost depusă nici o solicitare pentru elibererea autorizaţiei de construcţie pentru termoizolaţie. Asta nu înseamnă că s-a lucrat fără autorizaţie. Conform Legii 50 a construcţiilor, Primăria Sibiu eliberează autorizaţie de construcţie doar pentru lucrările de reabilitare care presupun modificarea structurii clădirii. „Autorizaţia de construcţie este necesară doar atunci când se reabilitează întreaga clădire plus şarpanta, lucrare ce presupune modificarea structurii iniţiale. Pentru lucrările parţiale de reabilitare, nu este necesară eliberarea autorizaţiei de către municipalitate“, a precizat Mirela Gligore, şefa Serviciului de Presă şi Comunicare în cadrul Primăriei Sibiu. Între timp, blocurile pestriţe par să nu-i deranjeze nici pe viitorii locatari, care aleg să locuiască şi într-un apartament roz, chiar dacă cele din jurul lor sunt galbene. „Nu am avut cazuri în care imobilul să se devalorizeze din cauza termoizolaţiei sau a culorii acesteia şi nici preţul de vânzare nu a fost influenţat de acest lucru. În general, cererea şi oferta reglează preţul imobilelor“, explică Bogdan Gicu, preşedintele Uniunii Naţionale a Agenţilor Imobiliari, filiala Sibiu. Concluzia: sibienilor le plac blocurile urâte.

Lasă un răspuns