Vicepreședintele Societății Medicilor din Colectivitățile de Copii și Tineri (SMCCT), Daniela Rajka, solicită înființarea unei comisii de specialitate de medicină școlară și universitară în cadrul Ministerului Sănătății, pentru coordonarea profesională a acestei rețele la nivel național.

Daniela Rajka

Daniela Rajka a vorbit, pentru AGERPRES, despre problemele cu care se confruntă medicii din cabinetele medicale și stomatologice din școli. “Cabinetul stomatologic din școli și universități a rămas, prin prisma actualului sistem de asigurări de sănătate, singurul loc în care un copil sau tânăr poate beneficia de asistență stomatologică gratuită în acest moment”, a explicat ea. Potrivit acesteia, problema cabinetelor stomatologice este cu atât mai dificilă cu cât presupune investiții financiare mai mari. Există, totuși, primării care au investit foarte mult în cabinetele stomatologice școlare, inclusiv în orașele mari — București, Cluj-Napoca, Timișoara, dar și în orașele mici, a arătat vicepreședintele Societății Medicilor din Colectivitățile de Copii și Tineri. “Problema este că nu este suficientă dotarea acestor cabinete stomatologice cu aparatură de ultimă oră. Pentru a funcționa eficient ele au nevoie permanent de aprovizionare cu materiale stomatologice, lucru dificil deoarece finanțarea activității de zi cu zi a cabinetelor stomatologice are multiple lacune legislative”, a arătat Rajka.

“Solicităm înființarea în cadrul Ministerului Sănătății a comisiei de specialitate de medicină școlară și universitară, datorită importanței asistenței medicale acordate copiilor și tinerilor din colectivități și necesității unei coordonări științifice și metodologice la nivel național a rețelei de medicină școlară. Considerăm că înființarea comisiei de specialitate de medicină școlară este extrem de importantă, ținând cont de specificul activității medicale în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar, care reunește activități de sănătate publică, asistență medicală primară pentru copiii și tinerii din unitățile de învățământ, asistență medicală de urgență prespitalicească pentru acești copii și tineri, asistență medicală de urgență prespitalicească pentru cadrele didactice și personalul nedidactic din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar, medicină sportivă, igienă școlară, igiena alimentației, epidemiologia bolilor transmisibile”, a declarat vicepreședintele SMCCT.

Ea a subliniat și necesitatea elaborării ghidurilor și protocoalelor de practică în domeniul medicinei școlare, dar și a unei legi a medicinei școlare. “Înființarea comisiei de specialitate de medicină școlară este extrem de importantă ținând cont de importanța unei coordonări profesionale a rețelei de medicină școlară la nivel național, cu atât mai mult cu cât este un sector bugetar care își desfășoară activitatea la interferența a trei ministere: Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene”, a spus Rajka.

Potrivit acesteia, problemele cu care se confruntă personalul medico-sanitar din cabinetele din unitățile de învățământ sunt multiple, diferite de la oraș la oraș. “Prin procesul de descentralizare, în anul 2008, cabinetele medicale școlare au trecut în subordinea autorităților publice locale, ceea ce face ca situația acestora să fie dependentă de ‘bunăvoința’ serviciilor de care aparțin. Astfel, aprovizionarea cu medicamente și materiale sanitare este deficitară în unele orașe, autorizarea cabinetelor medicale, dotarea lor cu aparatură medicală, conectarea la internet lipsesc în multe localități”, a punctat ea.

Vicepreședintele SMCCT a adăugat că aprovizionarea cu medicamente pentru urgențe se face dificil la nivelul întregii țări, din cauza lipsei unor farmacii care să deservească cabinetele medicale școlare. Achizițiile de medicamente se fac prin SEAP, ceea ce îngreunează aprovizionarea ritmică și în funcție de necesități, a menționat Daniela Rajka.

Ea a amintit că, printr-un studiu efectuat în anul 2015 în nouă județe din țară, s-a evaluat capacitatea de răspuns eficient la urgențele din școli având în vedere dotarea cabinetelor cu medicamente indispensabile în urgențe — Oxigen, Adrenalină, Desitin, Glucagon, Ventolin, cu dispozitive medicale necesare diagnosticului rapid — Glucometru și Peakflowmetru și cu dispozitive medicale necesare primului-ajutor în traumatisme — guler cervical, atele. Adrenalina și Ventolin erau în proporție de 95%, Desitin — 80%, Glucometru — 23%, Guler cervical — 32%, iar Glucagon, Oxigen și Peakflowmetru — 0.

“În ciuda dificultăților din ultimii ani, în România încă mai există o rețea funcțională de medicină școlară în mediul urban, formată din echipe de medici, medici dentiști și asistenți medicali, în număr de aproximativ 4.500 persoane. Desigur, un număr prea mic, dar care cu pasiune și devotament, în condiții uneori improprii și cu dotări minime, asigură asistența medicală a 3.300.000 preșcolari și elevi și a 1.500.000 — 2.000.000 de studenți”, a declarat Daniela Rajka.

Nu există personal medico-sanitar pe toată durata orelor de curs, deficitul de personal nu permite acest lucru, a precizat ea. “Fiecare dintre medicii școlari are mai multe unități de învățământ în subordine, numărul acestora variind de la două la patru, cinci unități. Ne-am luptat foarte mult ca în fiecare unitate de învățământ să fie cel puțin o asistentă medicală cu normă întreagă, dar nici acest lucru nu se întâmăplă în toate cazurile”, a explicat Rajka.

În mediul rural, sunt extrem de puține cabinete medicale școlare, ele sunt mai curând o excepție, dar și în orașele mici și chiar în orașe mari cum sunt Sibiu și Brașov sunt școli în care nu există medici școlari, a completat ea.

În ceea ce privește igienizarea cabinetelor medicale școlare la început de an, vicepreședintele Societății Medicilor din Colectivitățile de Copii și Tineri a spus că acest lucru depinde de fiecare unitate de învățământ, de implicarea conducerii acesteia și de alocarea de fonduri de către primării.

“Toată lumea este conștientă de importanța educației pentru sănătate și promovarea sănătății în rândul copiilor și tinerilor, cursurile de educație pentru sănătate în școli se fac în permanență, dar deficitul de personal, precum și programa școlară fac dificilă organizarea lor constantă”, a arătat Daniela Rajka.

Un comentariu

  1. Victor a scris:

    Serviciile medicale ar trebui sa fie la dispozitia oricarui copil sau student, fara indoiala! De ce doar in 2017 se solicita acest lucru? In tarile din Europa de Vest, serviciile medicale (inclusiv stomatologice) sunt disponibile pentru cei sub 18 ani.

Lasă un răspuns