Sabin Luca estimează că ne găsim în faţa uneia din cele mai mari cercetări arheologice făcute vreodată în România

Sabin Luca estimează că ne găsim în faţa uneia din cele mai mari cercetări arheologice făcute vreodată în România

Din luna mai a anului viitor, vizitatorii Muzeului Naţional „Brukenthal” vor putea vedea o parte din descoperirile făcute de arheologi pe terenul unde se construieşte autostrada spre graniţa de vest a ţării.

 

 

Arheologii sibieni au prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, o piesă unică în România, descoperită în Miercurea Sibiului, pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Nădlac: un car de mici dimensiuni, format din 80 de fragmente de fier, vechi din epoca bronzului.

A doua descoperire se referă la un tezaur de argint. „Am descoperit o aşezare care începe în epoca bronzului, iar primul nivel de colonizare care ar avea legătură cu strămoşii noştri este de vreme celtică, între secolele III şi II î.Hr., şi avem o piesă superbă, unică în acest areal, un car din fier care la momentul publicării va fi cert un cap de serie şi se va numi Tipul Miercurea Sibiului, pentru că este unic”, a spus profesorul Sabin Luca, directorul general al Muzeului Naţional Brukenthal, citat de Agerpres.

 

 

Unic în România

 

Luca menţionează că, spre deosebire de alte zone celtice consacrate, unde se îngropau oamenii cu carul în mărime naturală, la Miercurea Sibiului s-a depus într-o groapă acest obiect. Restaurarea celor 80 de fragmente care alcătuiesc carul s-a făcut pe parcursul a trei săptămâni. Arheologii de la Muzeul Naţional Brukenthal au muncit un an şi patru luni pentru a scoase la iveală obiectele vechi, de pe traseul viitoarei autostrăzi. Echipa formată din 40 de arheologi români şi străini a săpat pe teritoriul judeţelor Sibiu, Alba, Hunedoara. „Am cercetat nouă situri arheologice pe o distanţă de aproximativ 40 de kilometri de autostradă, iar porţiunea descărcată arheologic este de aproximativ cinci kilometri. Înmulţit cu 70 de metri, cât e lăţimea autostrăzii, rezultă că sunt unele din cele mai mari cercetări arheologice făcute vreodată în ţara aceasta”, estimează Luca.

 

Restaurare

 

Arheologii au mai dezgropat de pe traseul viitoarei autostrăzi arme, unelte, un tezaur cu 280 de monede de argint greceşti şi dinari romani. Sabin Luca este de părere că acest tezaur de argint din situl arheologic este o raritate, întrucât, de obicei, oamenii descoperă întâmplător tezaure. Toate obiectele descoperite în cele nouă situri datează din neoliticul timpuriu până în Evul Mediu. Restaurarea pieselor va mai dura un an, estimează specialiştii citaţi de Agerpres.

Lasă un răspuns