Vidrele și castorii de pe Târnava Mare se află sub protecție europeană

Fauna specifică râului Târnava Mare este protejată de Uniunea Europeană. Dacă, în Occident, populațiile de vidre și castori sunt tot mai restrânse, specialiști sibieni fac tot posibilul pentru salvarea acestor specii, cu ajutorul fondurilor europene obținute de către Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu.

Până nu demult, râul Târnava Mare a fost asociat cu poluarea de la Copșa Mică, dar acum, aceste ape sunt mai curate și adăpostesc specii de pești, amfibieni și mamifere acvatice importante la nivel european.

Vidra și poluarea

„La nivelul arealului său întins în Europa şi Asia, vidra este considerată de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (International Union for Conservation of Nature – IUCN) ca fiind o specie aproape periclitată, impunându-se măsuri de monitorizare şi conservare a habitatelor“, susține Marilena Bordea, manager de proiect în cadrul APM Sibiu.

Marilena Bordea

Potrivit specialiştilor de mediu, s-a constatat prezenţa mai multor specii de interes comunitar pe cursul râului Târnava Mare şi a mai multor habitate de interes comunitar în zona Şeica Mare – Veseud. Pe Târnava Mare întâlnim vidra, un animal ce trăieşte pe malurile apelor curgătoare şi stătătoare, prezenţa ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibilă la poluare. În România, este răspândită din Delta Dunării până la munte, în toate apele bogate în pește. Hrana ei constă, în principal, din peşte, dar vidra poate consuma amfibieni, insecte, păsări şi mamifere mici. Teritoriul unui exemplar adult variază, în funcţie de abundenţa hranei, între 2 și 15 kilometri pe mal de apă, la extremităţi teritoriile învecinate fiind suprapuse. Dimensiunile corpului variază între 60 și 80 de centimetri, iar greutatea poate atinge 10 kilograme.

dav

Castorul face casă bună cu vidra

Tot pe cursul Târnavei Mari se observă şi prezenţa castorului, un mamifer care caută ape cu adâncimea de circa 1,5 metri, care nu îngheaţă iarna până la fund şi nu seacă vara, şi pe malurile cărora cresc sălcii, plopi, frasini, mesteceni sau arini. Sunt preferate cursurile de apă înconjurate de pădure şi cu lăstăriş de mal. Cu toate că, în Evul Mediu, castorul a fost larg răspândit în nordul Eurasiei, până în secolul al XIX-lea a fost amenințat cu dispariţia din Europa, dar acum se află sub protecţie şi prin reintroduceri populaţiile de castor au crescut.

Castorul, rozător semi-acvatic, cu activitate crepusculară şi nocturnă, foarte bun înotător şi scufundător (până la 20 minute). Îşi face galerii în malurile înalte, cu acces din apă în camera de locuit. Dacă malurile sunt joase, în mlaştini, brebul îşi construieşte o locuinţă flotantă, tip colibă. Aceasta poate avea până la 2 metri înălţime şi 12 metri în diametru şi este făcută din trunchiuri, crengi, resturi de plante verzi şi mâl. Camera de locuit din interior este deasupra nivelului apei. Dacă nivelul apei scade, acesta construieşte diguri.

dav

Aceste două carnivore ne indică faptul că Târnava Mare este acum un loc viu, cu mai multe specii de peşti, amfibieni, reptile şi nevertebrate, dintre multe prezintă importanţă pentru conservare, potrivit Marilenei Bordea.

Proiect de un milion de euro

Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu implementează proiectul „Managementul conservativ al siturilor de importanţă comunitară ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copşa şi Mihalţ, ROSCI0431 Pajiştile dintre Şeica Mare şi Veseud şi ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia”, în valoare de 4,68 milioane de lei. Proiectul vine să susţină un management responsabil pentru speciile şi habitatele din trei arii naturale protejate. Este co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, şi bugetul de stat. Proiectul a început la 1 iulie 2017 și se va finaliza pe 31 decembrie 2019. El vizează teritoriul administrativ a nouă localități din județele Sibiu și Alba, astfel: situl Râul Târnava Mare între Copşa Mică şi Mihalţ (teritoriul administrativ al localităților Axente Sever, Blaj, Micăsasa, Şeica Mică, Valea Lungă, Crăciunelul de Jos, Mihalţ); situl Pajiştile dintre Șeica Mare şi Veseud (teritoriul administrativ al localităților Șeica Mare și Slimnic) și situl Castanii comestibili de la Buia (teritoriul administrativ al localității Șeica Mare), în fapt singura plantație de castani comestibili din Transilvania. Suprafața totală a ariei de desfășurare a proiectului este de 1.227 hectare, distribuită astfel: Râul Târnava Mare între Copşa Mică şi Mihalţ, Pajiştile dintre Șeica Mare şi Veseud – 888 hectare; Pajiştile dintre Șeica Mare şi Veseud – 332 hectare și Castanii comestibili de la Buia – 7 hectare. Obiectivele principale ale proiectului sunt: elaborarea planurilor de management pentru siturile; dezvoltarea unui sistem de evaluare a stării de conservare pentru speciile şi habitatelor de interes comunitar; creşterea gradului de conştientizare şi informare a publicului, dar și a capacităţii instituţionale a APM Sibiu în gestionarea siturilor Natura 2000.


Cosmin PAL

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat