În ultima perioadă s-a creat o panică legată de o serie de cazuri de hepatită acută severă care a apărut în străinătate în rândul copiilor. Un medic de la UMF Cluj-Napoca a explicat cât de severă este, de fapt, această hepatită, cum să o prevenim și când să contactăm medicul.
După ce mai multe cazuri de hepatită acută la copii, cu origine necuncută, au fost depistate în străinătate, iar câteva au început să apară și în România, s-a creat o panică în rândul părinților.
Pentru a afla mai multe detalii despre aceste cazuri de hepatită care afectează copiii cu vârste fragede, monitorulcj.ro a luat legătura cu dr. Pop Tudor Lucian, conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, specializat în Pediatrie şi cu preocupări în Hepatologie pediatrică.
Înainte de a trage concluzii și de a spune că aceste cazuri de hepatită acută sunt „misterioase”, medicul ne-a explicat ce tipuri de hepatită apar de obicei la copii și care sunt cauzele care pot să o determine:
„Alerta a început la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie, din Scoția unde au fost investigate mai multe cazuri de hepatită care nu erau de cauză A, B, C, D sau E și s-a alertat la nivelul Europei pentru a vedea dacă și în alte părți s-a dovedit o creștere a frecvenței cazurilor de hepatită. Practic, hepatita virală acută poate să fie determinată de virusurile A, B, C, D, E, mai frecvent A și E la copii – B, C și D mult mai rar cu debut acut. Dar în același timp hepatita poate să fie determinată și de multe alte virusuri, cum ar fi Epstein-Barr virus, chiar și Rotavirus sau altele. În plus, ficatul poate reacționa și în multe alte infecții.
Pe lângă acest lucru, hepatita acută poate să fie determinată și de cauze toxice, de cauze metabolice (cum este boala Wilson, dar și multe altele), autoimune, deci nu doar de infecții virale. Una din cauzele hepatitei acute poate să fie toxică, incluzând medicamentele pentru paraziți, paracetamolul sau anumite antibiotice”, a spus dr. Pop Tudor.
Hepatita acută, legată de adenovirus sau COVID
De asemenea, noile cazuri de hepatită acută au apărut după valul Omicron și în contextul în care măsurile de protecție nu au mai fost atât de mult aplicate sau respectate. Iar un lucru important de menționat este faptul că aceste măsuri de igienă nu doar că ofereau protecție împotriva virusului SARS-CoV-2, ci ne protejeau și de alte infecții.
Între cazurile cu hepatită acută „necunoscută” au fost găsite legături cu un virus cunoscut, adenovirus, sau infecția cu COVID-19:
„O parte din cazurile din Scoția și restul Europei, probabil, s-a dovedit că sunt legate de infecție cu Adenovirus (un virus care circulă și determină infecții gastrointestinale și respiratorii, nu este un virus nou) – Adenovirusul serotip 40-41 poate să dea infecții gastrointestinale la copii, un lucru obișnuit. Este unul din primele trei virusuri ca frecvenţă care dau astfel de infecții, pe lângă Norovirus și Rotavirus.
O parte din cazuri au fost dovedite ca fiind în contextul infecției cu SARS-CoV-2 sau post infecție COVID, pentru că acești copii aveau anticorpi pozitivi de SARS-CoV-2. S-a dovedit că în infecția COVID există o legătură între aceasta și afectare hepatică, fiind multe cazuri care prezintă afectare hepatică la copii și adulți. Probabil după acești 2 ani în care nu au mai circulat astfel de virusuri, datorită măsurilor de igienă, virulența este modificată, infectia survenind pe un organism deja infectat cu SARS-CoV-2.
Ipoteze de lucru sunt legate de acest Adenovirus și de SARS-CoV-2, plus faptul că aceste cazuri au apărut mai frecvent după valul din perioada octombrie-noiembrie, deci posibil să fie o legătură între Omicron BA.2. Un lucru important de menționat este că niciunul dintre copii nu era vaccinat anti-COVID, deci nu cred că se poate face o legătură între hepatită și vaccin”, a explicat medicul pentru monitorulcj.ro.
Totodată, medicul a evidențiat faptul că părinții nu trebuie să se panicheze din cauza acestor cazuri, dar totuși trebuie să fie vigilenți: „În general, virusurile acestea nu dau infecții severe la copii sănătoși anterior, ci probabil complicațiile apar la copiii care au un deficit imun sau alte boli asociate. Panica nu este necesară. Orice cazuri de acest fel vor fi investigate, dar nu trebuie neapărat să devină probleme deosebite. Hepatitele acestea rar dau forme severe la copii, asociate cu insuficienţa hepatică severă. Se poate întâmpla în cazuri de infecţie cu virusul Herpes Simplex, la nou născut – acela poate să ducă la forme severe, dar nu vorbim despre aceste cazuri sau de alte cazuri rare cu evoluţie gravă.”
Care sunt semnele care te trimit la medic?
În ceea ce privește semnele care apar la copiii care suferă de hepatită acută, dr. Pop Tudor a enumerat simptomele la care părinții trebuie să fie atenți și a explicat ce trebuie să facă aceștia în cazul în care copilul prezintă asemenea simptome:
„Simptomele la care trebuie să fie atenți părinții ar fi icterul sclero-tegumentar (culoarea galbenă a ochilor și a pielii), urini închise la culoare, scaune decolorate sau albe, pruritul (mâncărimea la nivelul pielii), dureri abdominale, dureri musculare, temperatură (febră), vărsături. Pe lângă acestea mai sunt lipsa apetitului sau o stare de oboseală, simptome care sunt comune în diferite infecții.
Dacă observă aceste simptome trebuie să se adreseze personalului medical pentru investigații, prin care se va încerca găsirea cauzei. Lumea nu trebuie să intre în panică, ci doar să urmeze acele măsuri de igienă, de prevenție a infecțiilor, igiena mâinilor, evitarea transmiterii pe cale respiratorie a infecțiilor, deci purtarea măștii în cazul simptomelor respiratorii și evitarea colectivității în cazul copiilor care prezintă simptome precum diaree, vărsături. Copiii bolnavi trebuie să nu intre în colectivitate.”
De ce se numește hepatită „necunoscută”?
În ceea ce privește termenul de „necunocut” în cazurile noi de hepatită acută, medicul a declarat că acest lucru se întâmplă când nu este identificată încă o cauză exactă, dar trebuie făcute mai multe investigații, la care rezultatele pot să apară în mai mult timp:
„Faptul că i se spune hepatită de origine necunoscută este pentru că nu este încă identificată o cauză specifică deși multe dintre cazurile raportate și în străinătate sunt legate de posibil infecția COVID, infecție cu Adenovirus sau de alte virusuri care până acum nu dădeau așa frecvent afectare hepatică.
În momentul în care ai o hepatită trebuie să investighezi toate cauzele și nu doar 2-3 și să spui că este cauză necunoscută. Necunoscut poate să fie fiindcă nu ai investigat destul încă. Investigația e treptată, cauți cauzele mai frecvente și dacă nu sunt acelea, cauți altele. Rezultatele pot veni în timp. În anumite situații evoluția este favorabilă și nu mai ești nevoit să cauți cauze rare pentru că evoluţia a fost favorabilă sub tratament suportiv. În general evoluează bine la copiii sănătoși anterior (în unele cazuri, hepatita fiind autolimitantă, adica se vindecă chiar şi fără tratament specific)”, a declarat medicul pentru monitorulcj.ro.
„Rămâne să vedem ce ne vor arăta studiile efectuate în străinătate privind posibila cauză a acestor hepatite, întâlnite mai frecvent în această perioadă, după 2 ani de «linişte» din punct de vedere al altor infecţii virale decât SARS-CoV-2”, a concluzionat dr. Pop Tudor.
Foto: depositphotos.com
