Interviu cu dr. Ionuț Leahu, fondatorul lanțului de clinici dentare Dr. Leahu
„Nivelul acesta de învățare poate fi atins doar cu o cazuistică mare și tocmai de aici noi putem să tratăm pacientul de la primul dinte până la sfârșitul vieții, cu toate patologiile specifice care apar în funcție de vârstă.”
Dr. Leahu și Patriche, la Sibiu
Zilele trecute, medicul stomatolog Ionuț Leahu a fost prezent la Cluj-Napoca, pentru a asista la o intervenție de mare compexitate realizată de colegii săi la noul Centru de Excelență regional Dr. Leahu. Am avut astfel ocazia să discutăm despre ce a însemnat perioada de pandemie pentru clincile pe care le deține în România și despre extinderea pe care o plănuiește peste granițe, despre cum se realizează lucrările protetice de mare complexitate și despre ce presupune știința stomatologică a secolului al XXI-lea.
— Domnule doctor, acum că se împlinesc în curând doi ani de la debutul pandemiei, vă întreb cum ați traversat această perioadă?
— La începutul pandemiei, cabinetele stomatologice au fost nevoite să se limiteze strict la servicii de urgență. Situația aceasta a fost pe toată perioada Stării de urgență. Noi eram atunci prezenți în șase orașe și am decis să ținem urgențele în cele șase orașe pentru că, deși aproximativ 98% din stomatologia românească este privată, felul în care au fost comunicate atunci măsurile i-a lăsat pe mulți stomatologi „în ceață”. Așa se face că mulți au decis să închidă. Noi am hotărât să asigurăm urgențele pentru că eram conștienți de faptul că unitățile de stat nu vor fi niciodată capabile să acopere serviciile de urgență. Trebuie spus că statul a abandondat acest sector al sănătății de foarte mulți ani. De asemenea, statul nu s-a implicat în realizarea procedurilor, așa că le-am făcut noi. Sunt niște măsuri suplimentare, pe care nu le făceam înainte: este vorba despre timpul crescut pe care îl lăsăm liber între doi pacienți, apoi nebulizăm (dezinfectăm – nota red.) în fiecare zi fiecare clinică, fiecare sală de chirurgie și așa mai departe.
— Cum explicați dumneavoastră faptul că statul s-a retras dintr-un domeniu atât de important ca cel al îngrijirii medicale stomatologice, care a fost cauza?
— Lucrul acesta s-a întâmplat imediat după revoluție, când statul oricum avea de pus la punct foarte multe lucruri și cred că au zis: Ce-i cu stomatologia asta? Hai să o privatizăm! Și atunci a fost cu terapie de șoc, prin care stomatologii de pe vremea aceea s-au trezit antreprenori peste noapte și, cumva, și stomatologia a funcționat foarte bine în România pe acest spirit antreprenorial și, mai ales, într-o relație minimă cu statul român, pentru că atunci când vorbim de decontarea serviciilor, știm bine că în jur de 0,2% din bugetul Casei este alocat pentru stomatologie în România. În privința asta, este o adevărată provocare adresată consumatorului de servicii medicale, pentru că bugetul acesta este alocat pe medic și tu trebuie să găsești un medic care să mai aibă ceva „buget” rămas sau să reușești să te înscrii pe lista de așteptare a acestuia.
— Cam cât estimați că ar trebui să fie – dacă ați făcut vreodată vreun calcul – ponderea serviciilor stomatologice în totalul decontărilor pe care le face Casa de Asigurări de Sănătate?
— Cel puțin 5% din buget și asta ar fi suficient ca să ne ocupăm de copii, în primul rând. Știm, din studiile pe care le facem noi, că, din păcate, 33% din familiile cu copii nu i-au dus, niciodată în cursul unui an, la stomatolog. Avem desigur o generație întreagă de oameni care nu au beneficiat niciodată de servicii stomatologice decontate de stat și care cu siguranță au adunat foarte multe probleme. În cazul acestora, statul român este prea sărac ca să își permită să le rezolve prin decontare directă. În schimb, putem să punem mare accent pe prevenție, putem să preluăm generațiile de copii de acum și să ne ocupăm ca măcar ei să aibă viață ușoară la stomatolog! Problemele stomatologice sunt percepute în general prin prisma costurilor, dar, de fapt, este una legată de educație. De ce spun asta? În viață, orice lași să se distrugă va genera costuri mari atunci când vei dori să reconstruiești ce ai pierdut!
Dr. Leahu
— În ultima perioadă, știința stomatologică a avansat suficient de mult încât să permită construcții radicale, cum altădată nici nu am fi putut visa. Practic, ce oferiți dumneavoastră astăzi pacienților?
— Dacă vorbim de pacienții care sunt pe punctul să rămână complet fără dinți sau au rămas deja, atunci cine ar vrea să aștepte un an de zile pentru a avea din nou dinți? Și atunci au fost niște medici care și-au pus problema asta prin anii ‘90. În vremea aceea implantologia, care era încă la început, a construit un sistem de lucru. Specialiștii au înțeles atunci că, dacă pui implanturile cum trebuie, se pot face niște lucrări provizorii fixe. Despre ce este vorba? Despre niște dinți provizorii, dintr-un plastic special, concepuți să arate foarte bine, astfel încât pacientul să se poată integra social. În această perioadă există însă niște limitări: pacientul nu are voie să mănânce orice și trebuie să mestece mai puțin timp de aproximativ patru până la șase luni, cât este nevoie pentru ca locul să se vindece. După acest interval, se pot realiza lucrările pe termen lung. Ceea ce câștigă pacientul este că nu mai așteaptă fără dinți timp de șase luni, un an de zile. Este o tehnică care a strâns deja o expertiză uriașă la nivel global. Protocolul pe care îl utilizăm astăzi are la origini unul din anii ’90, protocol care nu a stat pe loc în acești ani, pentru că la el au fost adăugate tehnici de reconstrucție osoasă, pentru că atunci când punem implanturile, trebuie să punem înapoi și osul pe care l-a pierdut pacientul, astfel încât să obținem un rezultat cât mai aproape de momentul în care el mai avea încă dinți. Aceasta este important la suportul buzei, adică atunci când el zâmbește cu dinții pe implanturi să nu ghicească cineva că nu ar fi dinții lui. În plus, acele implanturi trebuie să rămână pentru totdeauna în osul pacientului! De aceea în timpul intervențiilor facem reconstrucții gingivale de aceea folosim în timpul intervenției chirurgicale o tehnică în care recoltăm pacientului sânge și din sângele pacientului obținem specific factorii lui de creștere și fibrina proprie, care sunt implicate în mod natural în vindecarea lui. Și atunci pornim cu vindecarea accelerată, adică se vindecă de șapte ori mai repede în primele trei săptămâni cât timp acționează factorii de creștere. Sunt multe lucruri pe care le arăt în acest protocol până când, acum vreo trei ani de zile, am intrat într-o zonă de platou deja, din punctul de vedere al tehnologiei, adică mai bine de atât nu știm ce mai putem să facem!
Dr. Ionut Leahu
— În aceste condiții, ce argumente ar avea pacienții să vină la clinica Dr. Leahu de la Cluj?
— În primul rând, faptul că aveam o înțelegere foarte mare asupra tuturor problemelor pe care le-ar putea avea pacientul. Adică, noi fiind o echipă deja națională, cu prezență în multe orașe din țara asta, avem acces la mult mai multe cunoștințe decât au poate colegii care au ales să lucreze singuri într-un singur cabinet. Eu spun că nivelul acesta de învățare poate fi atins doar cu o cazuistică mare și tocmai de aici noi putem să tratăm pacientul de la primul dinte până la sfârșitul vieții, cu toate patologiile specifice care apar în funcție de vârstă. De asemenea, dimensiunea noastră ne ajută să avem o perspectivă foarte amplă asupra viitorului. Noi, ca instituție, o să rămânem pentru totdeauna aici, să avem grijă de pacienții noștri. Aceasta este ceva pe care doar o instituție o mai poate face. De altfel, aceasta este provocarea noastră: să creăm o instituție în care tu, ca pacient, să poți să fii tratat pe viață, oriunde ai locui. Noi acoperim acum bine România, dar începem să depășim și granițele și aceasta este foarte important în stomatologie, înțelegând că la dinți ești toată viața pacient, este important ca cineva să aibă grijă de tine, să-ți știe istoricul și să îți continuie tratamentele acolo unde este necesar.
Aceasta este o propunere cu adevărat inedită și ține de dimensiunea instituțională. Noi am început să facem asta având deja de la nivelul întregii rețele 170 de medici, în total 600 de angajați. Avem locațiile acestea în toată țara, suntem prezenți acum în 12 orașe și avem în total 149 de scaune, adică de cabinete stomatologice în grupul nostru. Acesta e doar începutul, în sensul că acum am început să înțelegem foarte bine cum este să funcționezi la nivelul mare și tocmai această dimensiune va fi întotdeauna garanția pe care o primește fiecare pacient care poate spune: „Mă duc acolo și e chiar imposibil să nu mă rezolve!”
Studii despre comportamentul pacientului
O treime (33,7%) dintre părinți nu au fost vreodată cu copiii la stomatolog, în creștere cu 5% față de anul trecut, fiind cel mai mare procent înregistrat în ultimii patru ani, potrivit celui mai recent studiu de piață anual KANTAR, reprezentativ pentru piața de stomatologie, comandat de Rețeaua Clinicile dentare Dr. Leahu.
„Rezultatele analizei din acest an relevă cifre îngrijorătoare, în special în privința copiilor pe care vedem că de la an la an tot mai mulți părinți nu îi aduc la dentist, majoritatea din cauza lipsei banilor, deși conform Legii 95/2006, copiii sunt asigurați gratuit în sistemul sanitar românesc. Este timpul să ne unim – medici, autorități, părinți – și să găsim împreună o soluție pentru această epidemie de probleme dentare netratate. Studiile ne arată că neglijarea sănătății dentare de la o vârstă fragedă are efecte devastatoare pentru sănătatea generală și aduce probleme de creștere”, declară Dr.Ionuț Leahu, CEO și fondator Clinicile Dentare Dr. Leahu.
România este pe ultimul loc în Europa la incidența cariilor dentare, care afectează 99% din populație. Paradoxal, rezultatele KANTAR arată că un sfert dintre români nu consideră că au afecțiuni stomatologice, în timp ce același studiu indică o creștere semnificativă a românilor care au venit anul acesta la dentist cu probleme acute, abcese și infecții. În topul afecțiunilor din cauza cărora pacienții s-au programat la stomatolog anul trecut rămân cariile, tartrul și îngălbenirea dinților, iar solicitarea radiografiilor a crescut ca procent în 2021 (peste 40%).
Jumătate dintre români declară, în continuare, că nu au fost niciodată la medicul dentist, iar cei care se duc investesc 2000 de lei pe an pentru vizitele stomatologice, cu 17% mai mult decât anul trecut. 7.5% dintre cei care au accesat serviciile au ajuns o dată pe lună sau mai des. Pentru următoarele 12 luni, jumătate dintre români își declară intenția de a accesa serviciile stomatologice.
În continuare, într-un procent covârșitor, românii își aleg medicul dentist pe criteriul încrederii (85%), următorii factori de decizie fiind recomandarea (63%) și tarifele avantajoase (56%). Pacienții au amintit ca motive prioritare pentru vizitele la medicul stomatolog în 2021 consultația (60%), tratarea cariilor (53%), radiografia (43%, în creștere cu 9 procente față de anul anterior), detartrajul (34%), tratarea infecțiilor (25% – în creștere cu 7% anual) și extracțiile dentare (25%). Evoluția pe zona de estetică dentară a fost ascendentă, gradul de solicitare a albirii profesionale a crescut cu trei puncte procentuale, iar a coroanelor dentare cu două.
Rezultatele analizei KANTAR mai arată că motivele principale pentru care românii nu se programează la medicul dentist sunt autodiagnosticarea – prin care se identifică o lipsă a problemelor stomatologice (69%) – dar și lipsa resurselor (35% – bani; 20% – timp). Scade, în schimb, procentul celor care se tem de stomatolog.
Studiul KANTAR a fost realizat în luna ianuarie 2022, la nivel național, pe un eșantion de 1000 de persoane (56% mediul urban, 44% mediul rural, în procente egale din punct de vedere al categoriilor de vârstă și sex) și prezintă comportamentul pacientului român în ultimul an, fiind barometrul care surprinde schimbările în privința accesării serviciilor stomatologice în al doilea an de pandemie.
Piața locală de stomatologie a depășit valoarea de 2,33 miliarde de lei în 2020 (venituri cumulate ale celor aproximativ 6400 de companii active analizate de Coface România).
(Articol sponsorizat de Dr. Leahu Clinici Dentare)
