Ministrul Pădurilor se implică în „Luna plantării arborilor” la Sibiu

Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, precum și Robert Blaj, directorul Direcției Silvice Sibiu au luat parte, azi, la acțiunea de plantare a 400 de puieți de stejar, frasin și paltin în zona Copșa Mică.

Reprezentanții Guvernului nu au dat doar sfaturi, ci au pus mâna pe lopată, alături de angajații Direcției Silvice Sibiu.

Prefectul Adela Muntean l-a însoțit pe ministrul Ioan Deneș la Copșa Mică, unde Romsilva derulează un amplu proiect de reconstrucție ecologică. Puieții plantați pe o suprafață de 500 de metri pătrați completează o zonă silvică pe care puieții plantați anterior nu s-au prins. La acțiune au mai participat secretarul de stat pentru Păduri, Daniel-Constantin Coroamă, primarii unităților administrativ-teritoriale din zonă: Tudor Mihalache (Copșa Mică), Marius Grecu (Axente Sever), Emil Urian (Șeica Mică), Sorin Popa (Micăsasa) și Avram Pinte (Valea Viilor), senatorul Viorel Arcaș și consilierii județeni Cătălin Stanciu și Gheorghe Bichicean. Informațiile privind situația din zonă au fost prezentate de Radu Bărbătei, șeful Ocolului Silvic Mediaș, ajutat de colegii săi pădurari.

Până în prezent, Romsilva a plantat specii forestiere pe 802 hectare de terenuri afectate de poluare, din zona localității Copșa Mică, din care 254 hectare în pădurile intens degradate, iar pe 548 de hectare s-au constituit perimetre de ameliorare. Peste 5 milioane de puieți au fost plantați până acum, valoarea lucrărilor de reconstrucție ecologică, ce includ și lucrări complexe de stabilizare a terenurilor și de ameliorare a solurilor, ajungând la 1,25 milioane de euro, potrivit oficialităților locale. Poluarea din zona Copșa Mică a fost cauzată, în principal, de activitatea industrială cu profil chimic și de metalurgia neferoasă din perioada 1939 – 2008, de poluarea cu dioxid de sulf și pulberi de metale grele. Urmarea a fost uscarea totală a vegetației forestiere pe 254 hectare și degradarea puternică a terenurilor pe o suprafață de aproximativ 10.000 hectare.

Program național

Acțiunea de la Copșa Mică se înscrie în cadrul „Lunii plantării arborilor”, perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate din zona Copșa Mică fiind dovada vie a dragostei și abnegației silvicultorilor sibieni față de pădure. Poluarea din zona Copșa Mică s-a datorat în principal activității industriale a doi agenți economici: Sometra S.A., continuatoarea IMMN Copșa Mică (1939 – 2008), cu profil metalurgie neferoasă, și CARBOSIN S.A. (1935 – 1993), cu care producea negru de fum. Toți factori de mediu din zonă au fost perturbați de bioxidul de sulf și pulberile cu conținut de metale grele: plumb, cadmiu și zinc.

După 1990, Direcția Silvică Sibiu a parcurs cu lucrări de reconstrucție ecologică o suprafață totală pe județul Sibiu de 1.506 hectare, din care 1.252 hectare reprezintă terenuri agricole degradate constituite în perimetre de ameliorare, din care 548 hectare se regăsesc în zona Copșa Mică, iar 254 hectare reprezintă refacerea pădurilor intens degradate prin poluarea industrială din zona Copșa Mică.

Din totalul de 1.252 hectare de terenuri cuprinse în perimetrele de ameliorare, 195,99 hectare au fost cumpărate de către Direcția Silvică Sibiu, diferența fiind preluată fie de la Agenția Domeniilor Statului, fie prin Hotărâre de Guvern sau donație din proprietate privată.

Finanțarea lucrărilor s-a realizat din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, fonduri bugetare alocate pentru aceste scopuri și Fondul de conservare și regenerare a pădurilor.

Pentru aceste lucrări au fost folosiți aproximativ nouă milioane de puieți forestieri, din speciile: gorun, stejar pedunculat, stejar roșu, paltin de munte, frasin comun, mojdrean, salcâm, glădiță, cătină albă, pin silvestru etc., iar lucrările au ajuns la valoarea de peste două milioane de euro. Aceste lucrări de reconstrucție ecologică nu au presupus doar plantarea puieților, ci și executarea unor lucrări complexe de stabilizare a terenurilor (terasare, folosirea gărdulețelor, fascinelor etc.) și ameliorarea solurilor (administrare amendamente).

Protecție UNESCO

Înainte de a se deplasa la Copșa Mică, ministrul Ioan Deneș și prefectul Adela Muntean au participat la workshop-ul internațional pentru situri UNESCO, găzduit de sala de conferințe a hotelului Continental Forum din Sibiu. În cadrul celei de-a 41-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO, care s-a desfășurat în anul 2017 în Cracovia – Polonia, situl UNESCO „Păduri seculare de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei” a fost extins la 92,023.24 hectare, incluzând astfel pădurile valoroase de fag din 12 țări din Europa (Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, Polonia, România, Slovenia, Spania și Ucraina). A apărut astfel necesitatea elaborării unui ghid de bune practici pentru managementul forestier din zona tampon a siturilor UNESCO „Păduri seculare de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei”, care a și fost elaborat într-o primă variantă de către E.C.O. Institute of Ecology din Austria.

În perioada 25-28 martie, a avut loc în Sibiu o întâlnire de lucru privind definitivarea Ghidului privind Zonarea și Managementul Siturilor Patrimoniului Natural UNESCO „Păduri de fag seculare și virgine din Carpați și din alte regiuni ale Europei”. Întâlnirea a fost organizată de Romsilva, cu sprijinul Ministerului Apelor și Pădurilor, al E.C.O. Institute of Ecology din Austria și WWF – Programul Dunăre Carpați și a avut ca scop colectarea, din partea unor specialiști în silvicultură care administrează astfel de situri din cele 12 țări europene, a unor puncte de vedere adecvate, în vederea îmbunătățirii și definitivării ghidului de bune practici privind zonarea și managementul siturilor UNESCO „Păduri de fag seculare și virgine din Carpați și din alte regiuni ale Europei” elaborat de E.C.O. Institute of Ecology.


Cosmin PAL

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat